Societatea Română de Istoria Medicinii (SRIM),
Asociaţia Medicală Română şi UMF „Carol Davila“ Bucureşti au organizat, nu cu
mult timp în urmă, în cadrul somptuos al Sălii de Consiliu a Facultăţii de
Medicină, al cincilea Simpozion Naţional Hipocratic. În cuvântul de deschidere,
dl prof. dr. Nicolae Marcu a reafirmat sarcina acestor manifestări: regăsirea
vieţii şi operei adevăratului Hipocrat, fundamentul pe care a fost clădită
medicina ştiinţifică din zilele noastre. Dsa a evocat, de asemenea, opera a
trei excelenţe pe care ţara noastră le-a dat în studiul hipocratismului: dr.
Anton Dobrovici, dr. Constantin Săndulescu şi, mai ales, dr. Gheorghe Brătescu.
Prima sesiune a manifestării, dedicată
controverselor hipocratice, a fost deschisă de dl prof. dr. Nicolae Marcu, preşedintele SRIM, care a prezentat
stadiul actual al chestiunii hipocratice.
Amintind că stabilirea paternităţii reale a celor aproximativ 60 de scrieri
antice care constituie corpusul hipocratic reprezintă şi în zilele noastre o
problemă controversată, comunicarea a realizat o cercetare istorică a soluţiilor
şi criteriilor propuse de-a lungul timpului pentru rezolvarea acestei probleme.
Dl dr. Ioan Ieţcu şi-a început
prezentarea intitulată „Acasă la Hipocrat“ cu aprecierea că, aşa cum orice
musulman trebuie să meargă o dată în viaţă la Mecca şi orice român – la Putna,
tot aşa se cuvine ca orice medic să ajungă măcar o dată în insula Kos. Dsa a
rememorat cele mai importante momente ale vizitei sale în acele locuri
legendare, culminând cu jurământul rostit alături de alte câteva sute de
colegi, pe terasele Asclepionului. În încheierea primei sesiuni, dl dr. Alexandru Micu a realizat o paralelă
între tipurile temperamentale hipocratice (sanguinic, flegmatic, coleric,
melanacolic) şi tipologiile constituţionale din medicina tradiţională indiană
Ayurveda (cu cele trei dosha – Vatta, Pitta şi Kapha), concluzionând că între
acestea există similitudini evidente.
În cea de-a doua sesiune, „Normele eticii
hipocratice şi principismul bioetic-medical şi farmaceutic“, dna prof. farm. Ana Carata a prezentat o
analiză a jurământului farmacistului, de la Hipocrate până în prezent, arătând
că în toate formele de jurământ se regăsesc aproximativ aceleaşi norme,
exprimate mai concis, ale jurământului hipocratic. Sesiunea s-a încheiat cu
lucrarea „Între paternalismul hipocratic şi tirania dorinţelor pacientului“, în
care dl prof. dr. Nicolae Marcu a demonstrat, printre altele, că din opera lui
Hipocrat se desprinde concluzia că acesta a fost nu un paternalist în sensul
bioeticii actuale, ci un medic cu înaltă autoritate profesională şi înalte
principii morale, care nu-şi impunea punctul de vedere în faţa pacienţilor.
Sesiunea Varia a început cu alocuţiunea,
„Émile Littré şi opera hipocratică“, a dlui conf. dr. Octavian Buda. Dsa a evocat figura faimosului lexicograf şi
etimolog francez, ale cărui studii de medicină, întrerupte chiar în pragul susţinerii
licenţei, pot explica efortul depus pentru editarea şi tipărirea corpusului
hipocratic, readus astfel, pentru prima oară din secolul 16, în circuitul
occidental. Manifestarea s-a încheiat cu lucrarea dlui prof. dr. Nicolae Marcu,
despre prima scriere de istoria medicinii: Despre
vechea medicină, operă plasată în fruntea ediţiei Littré, care o consideră
autentic hipocratică – scriere polemică de istorie şi teorie a medicinii, care
apără identitatea acesteia ca disciplină intelectuală şi practică autonomă în
raport cu alte arte, îndeosebi cu filozofia.