Newsflash
OPINII

Copilul - un parazit invadator?

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - sept. 4 2020
Copilul - un parazit invadator?

Limbajul folosit conduce adeseori la ideea că sarcina este o boală. Trecem printr-o „epidemie de sarcini” la adolescente. Se spune că trofoblastul „invadează” endometrul. De ce nu „pătrunde” în endometru?

Katherine Don, blogger și jurnalist independent newyorkez, preocupată de asistenţa medicală în maternităţile din Statele Unite ale Americii, a parcurs un număr semnificativ de articole publicate în presa americană ce aveau ca idee comună „epidemia de sarcini” și s-a întrebat cum de a supravieţuit naţiunea acestei epidemii: „Cu un patogen virulent, sute de mii de persoane infectate ar duce la o adevărată pandemie. Milioane de morţi. Străzile aliniate cu cadavre. De ce nu s-a întâmplat asta? Cum am fost salvaţi?!” (Bringing Up Baby: Is Pregnancy A Disease?, sursa: bitchmedia.org). Katherine Don este  convinsă că sarcina nu este o boală, dar că limbajul folosit conduce la această idee. Iar asta, nu doar în ce privește sarcina la adolescente.

        CDC (Centers for Disease Control and Prevention) are un program de cercetare a sănătăţii sarcinii numit PRAMS: Preg­nancy Risk Assessment Monitoring System. În documentele National Institute of Health a descoperit studiul „Advanced Maternal Age is an independent risk factor for intrauterine growth restriction” și articolul „Determining Your Risk of Pregnancy at Time of Exposure to Sperm” (sisterzeus.com). În limbajul știinţific, sarcina este o afecţiune, fătul – un parazit invadator, iar mama – o gazdă infectată. Jurnalistei îi este cunoscută încă din liceu formularea „fătul ca parazit”, metaforă adânc înrădăcinată în limbajul specialiștilor, ce are un impact semnificativ asupra modului în care oamenii își imaginează sarcina. Se întreabă, justificat, de ce se folosește expresia „trofoblastul «invadează» endometrul”. De ce nu „pătrunde” în endometru?

        The Candie’s Foundation sau, după rebranding, TheNext.Org, se consideră lider în prevenirea sarcinii în rândul adolescenţilor. Ideea de prevenţie induce și ideea că sarcina ţine de sfera patologicului. Accesând site-ul organizaţiei poţi citi scopul fundaţiei: educarea tinerilor și implicarea părinţilor, profesorilor și a profesioniștilor din domeniul sănătăţii în prevenirea sarcinii și informarea privind „consecinţele devastatoare ale sarcinii în rândul adolescenţilor” (About, sursa: thenext.org).

        National Day to Prevent Teen Pregnancy este promovată în SUA prin intermediul a diverse canale media, fundaţii, persoane publice, dar și de anumite tabere politice, în funcţie de interes. Așa-zisa „epidemie” de sarcini în rândul adolescentelor, după cum este prezentată, are multiple faţete nevăzute. Forţa organizaţiilor motor ale acestei mișcări face să fie aproape nevăzute experienţele unor tinere mame, foste mame adolescente, care, în ciuda presiunii sociale care le împingea la periferie și le prevedea eșecul, au reușit și au ieșit mai puternice din această experienţă a maternităţii.

Homeostazia sarcinii și ajutorul extern

        Profesorul ieșean Vasile Bejan (1852-1923), medic primar la Institutul Gregorian și Director al „Școalelor de Moașe”, într-un manual dedicat elevelor sale, preciza odinioară: „Cu toate că graviditatea nu este o boală, totuși, femeia gravidă se află în alte condiţiuni decât când n-ar fi în această stare” (V.I. Bejan, Manual de obstetrică pentru moașe, Editura „Viaţa Românească”, Iași, 1922, p. 173). Iar profesorul Panait
Sîrbu (1914-1983) scria despre starea gravido-puerperală ca fiind o stare fiziologică: „organismul feminin sănătos suportă perfect modificările din timpul maternităţii, menite să permită procrearea și hrănirea produsului de concepţie” și că „până la stabilirea echilibrului – homeostaziei sarcinii – primul trimestru reprezintă o perioadă de adaptare, care uneori necesită supraveghere medicală. (...) Toate modificările, care reprezintă adaptările organismului femeii în timpul sarcinii (...), se petrec în limite fiziologice normale. Ele au fost comparate cu un exerciţiu fiziologic, un antrenament, care aduce numeroase avantaje biologiei organismului” (Panait Sîrbu, Să stăm puţin de vorbă, Editura Medicală, București, 1966, pp. 12, 25, 27).

        Dacă unii obstetricieni consideră sarcina o maladie, există și de partea cealaltă a liniei persoane care simt sarcina ca pe o condiţie invalidantă. Acest aspect a fost sesizat de Lise Bardenfleth (Asociaţia Patronală Daneză), care a observat o concentrare diferită asupra sarcinii din partea tinerelor însărcinate de astăzi, precum și în privinţa activităţilor pe care le pot face, comparativ cu vremurile de altădată. Însă în cultura daneză, norma este de a face faţă noului, astfel că nu lași o sarcină să-ţi schimbe viaţa, aceasta nu este o boală. Danezii, preocupaţi de numărul crescut al concediilor medicale, au luat în discuţie ideea existenţei unor politici în companii privind sarcina, care să permită discuţiile deschise despre toate vulnerabilităţile și toate aspectele fizice și psihologice din perioada sarcinii (Christina Zemanova, Er det en sygdom at være gravid?, sursa: alt.dk).

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe