Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Controverse în serviciile medicale

Calitatea, un concept familiar cu care conviețuim zilnic, primește atât sensuri oficial atribuite, cât și înțelesuri adesea personalizate. Calitate în sănătate! Calitate în serviciile de sănătate! O astfel de abordare și descriere a unui serviciu de sănătate, respectiv a unui furnizor de servicii medicale, poate fi făcută normativ în viziunea unui legiuitor autorizat sau exprimată subiectiv prin gradul de satisfacție a pacientului. Reflectarea finală, expresia cuantificabilă a unor astfel de aprecieri, este, la urma urmei, starea de sănătate a populației de referință.
Și nivelul stării de sănătate poate fi, la rândul său, evaluat și exprimat prin două concepte: expresia statistică obiectivă a stării de sănătate și calitatea vieții corelată cu sănătatea, ca exprimare subiectivă a propriei percepții a stării de sănătate și calității vieții. În această ecuație, care are un grad de complexitate apreciabil, pot interveni entități externe sistemului de sănătate. Astfel de organizații sau autorități își pot asuma sau li se pot atribui activități și obiective menite să implementeze normative ale calității în serviciile medicale, să evalueze gradul de îndeplinire a unor standarde impuse și să acorde calificative diferențiate în funcție de gradul de îndeplinire a standardelor.
Medicina dentară este un domeniu medical aparte. Este așa deoarece a fost supusă unei privatizări forțate, asociată cu foarte puține facilități acordate prin dreptul de comodare aplicabil doar medicilor care lucrau la momentul respectiv în spații aflate în patrimoniul public. O analiză a premiselor de calitate a serviciilor medicale derivate din astfel de situații demonstrează că acele premise sunt desuete și orice aducere la actualitate a dotărilor și amenajărilor din cabinete este rezultatul unor eforturi proprii ale medicilor dentiști. Pentru toți ceilalți medici stomatologi din sistemul privat, întreaga responsabilitate și investiție în furnizorul de servicii medicale, în cabinetul dentar privat, este din start un efort propriu.
De ce sunt importante astfel de observații? Se dorește implementarea unui sistem național de standardizare a calității în serviciile medicale stomatologice, precum și a unei proceduri de acreditare a cabinetelor din asistența medicală ambulatorie, inclusiv a celor dentare. Trebuie să fie luate în considerare investițiile făcute de medicii dentiști fără a avea pentru aceste investiții nicio facilitate.
Acreditarea cabinetelor dentare private a suscitat și provoacă și în prezent dezbateri, atitudini, critici, negări, proteste, analize și negocieri. Ca orice temă sensibilă, și această inițiativă este exploatată la maximum din punct de vedere ideologic și electoral în cadrul comunității profesionale a medicilor stomatologi. Atât pacienții, cât și medicii stomatologi nu trebuie să aibă naivitatea de a se lăsa antrenați în astfel de jocuri de interese meschine!
Colegiul medicilor dentiști din România (CMDR) este autoritatea publică competentă prin lege, alături de Ministerul Sănătății, pentru domeniul medicinei dentare. Atribuția legală a CMDR este de implicare în problemele care privesc practica medicală stomatologică: consultări și dezbateri cu comunitatea medicilor dentiști, elaborarea strategiei naționale în ceea ce privește calitatea serviciilor stomatologice și a unei eventuale standardizări a acesteia. Toate deciziile interne au fost luate în urma consultărilor cu structurile abilitate din cadrul organizației.
Cum poate percepe un pacient calitatea serviciilor medicale? Pentru ca un pacient să poată emite o opinie pertinentă în acest sens, trebuie să ne raportăm, în primul rând, la nivelul său de educație sanitară, sub cele două aspecte determinante ale acesteia: educație cognitivă și educație comportamentală. Din nefericire, extrem de puțin s-a făcut în mod organizat pe plan național în ultimele două decenii în această direcție. Rezultatele se cunosc și sunt publicate sub forma unor indicatori care reflectă educația sanitară dentară: număr de perii dentare utilizate în România, cantitatea de pastă de dinți consumată, indicatori de morbiditate ai afecțiunilor dentare. În viziunea oficială, „acreditarea este modalitatea prin care se demonstrează că o unitate medicală face eforturi să acorde îngrijiri medicale care să satisfacă așteptările pacienților, atât din punctul de vedere al rezultatelor, cât și din punctul de vedere al condițiilor în care se acordă”.
Sunt pacienții sensibili la manipularea prin recomandări și informări oficiale? Da, sunt receptivi – informațiile pe care le primesc le pot influența semnificativ comportamentul. Sub acest aspect, atenția trebuie să fie maximă asupra unor posibile efecte negative. Accesibilitatea populației la serviciile stomatologice este în prezent precară și acest aspect a fost prezentat în cadrul acestei rubrici. O posibilă standardizare formală și greșită conceptual poate discredita cabinetele din mediul rural. Sunt indicatori folosiți curent, cum ar fi accesarea furnizorului de servicii medicale de către cetățeni din afara României. Un astfel de indicator impus unui cabinet de la țară este aberant și cu efecte administrative negative, păguboase pentru pacienți și medici. Stomatologia nu este totuna cu unitățile spitalicești și nu este nici medicină de familie. O soluție care se dorește aplicată trebuie să fie fezabilă și să ia în considerare aceste consecințe.
Calitatea serviciilor medicale este un concept dezvoltat relativ recent. În DEX, definiția calității este: „Totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri”. Diletantist, am spune că vorbim despre calitate corespunzătoare a unui serviciu medical atunci când suntem mulțumiți de acel serviciu și putem asocia starea noastră de bine și satisfacție cu acel serviciu medical. Interesant este când în relația dintre consumatorul și furnizorul de serviciu medical intervine o terță entitate care îi arată pacientului nivelul calității serviciului medical respectiv. Pacientul are libertatea de a-și însuși sau respinge punctul de vedere oficial. Problema apare atunci când este restricționată accesibilitatea la un serviciu medical.
Abordarea actuală a conceptului de calitate a serviciului medical este atribuită cercetătorului de origine armeană, născut la Beirut, Avedis Donabedian (1919–2000), care a elaborat teoria amintită în perioada de apogeu a carierei sale, la Universitatea din Michigan. Elaborată inițial în 1966, teoria privind conținutul calității în sănătate (Evaluating the Quality of Medical Care) a fost ulterior difuzată și promovată, inclusiv de autorități internaționale. Sunt distincte trei componente majore și determinante ale calității în serviciile medicale: structura (infrastructura, dotarea, resursa umană), activitatea medicală (diagnostic, tratament, prevenție, factori familiali) și rezultatele (starea de sănătate, percepția pacienților, calitatea vieții corelată cu sănătatea).
Pornind de la aceste premise teoretice, au fost elaborate strategii, metodologii și proceduri de lucru asumate de diverse entități. Diversitatea serviciilor medicale este foarte mare. De asemenea, determinanții sociali, politici și economici au efecte majore asupra sistemelor de sănătate. În acest context, abordările teoretice și practice ale conceptului de calitate în sănătate trebuie să fie particulare și adaptate. Pe de o parte contează factorii externi amintiți (sociali, politici și economici), iar pe de altă parte sunt elementele particulare ale domeniului medical de referință. Nu putem importa metodologiile și standardele și nu le putem transfera fără discernământ dintr-un domeniu în altul.
Despre o astfel de abordare și aplicare a conceptului, făcute în mod specific și dedicat domeniului după analiză atentă, vorbește chiar autorul teoriei, Donabedian. Teoria aceasta se poate aplica și pentru eficientizarea activităților desfășurate în mod exclusiv pentru o boală. Prin urmare, poate fi o punte spre promovarea sănătății orale în România. Bineînțeles că aplicarea la scară macro-socială și generală va avea specific național și regional, după caz, precum și specific adaptat unui sector de servicii medicale. Stomatologia este un domeniu aparte, orice standardizare corectă și pertinentă în medicina dentară putând fi generată și aprobată doar de comunitatea medicilor stomatologi prin autoritatea profesională. Opiniile sunt bine-venite, dacă sunt argumentate și dezbătute transparent. Vociferările, invectivele, informările false transmise public și asumările lipsite de legitimitate, care circulă în contextul acestei teme, sunt neconstructive și urmăresc alte scopuri decât cele declarate. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC