Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Consultațiile online

Viața Medicală
Dr. Ştefan GUTUE vineri, 22 aprilie 2016
     Menținerea contactului cu pacienții după stabilirea unei terapii crește aderența la tratament și evident, succesul terapeutic pe termen lung. Consider că orice clinician este mulțumit când pacienții vin la control (semn că își tratează cu seriozitate boala și își respectă medicul curant).
     Obstacolele în calea vizitei la medic pot fi multiple. Cel mai frecvent, acestea țin de localizare. Pacientul este dintr-un județ diferit și drumul este costisitor (iar dacă se simte bine, de ce ar veni să comunice acest lucru?). În cele mai multe cazuri, vârsta înaintată este în sine o barieră pentru orice formă de efort. Lipsa de suprapunere a programului medic–pacient (nu de multe ori aud de la pacienți că își iau liber în ziua în care trebuie să ajungă la medic, fiindcă știu că „la doctor se așteaptă“) și frica de medic sau de rezultatele care li se pot comunica sunt alți factori care împiedică vizitele la medic. Ultimul, dar nu cel din urmă factor, este comoditatea ca pretext de a nu ajunge la control.
     Pentru a păstra contactul cu pacienții, o soluție poate fi internetul. Nu cred că mai este vreun medic care să nu fie conectat la internet și să nu aibă o identitate virtuală, un e-mail și un cont pe o rețea socială, chiar dacă le folosește frecvent sau rar. În plus, să luăm în discuție și promovarea gratuită online făcută de clinicile în care medicii lucrează suplimentar. Lumea, așa cum o știm, există într-o foarte mare măsură și în mediul virtual. Nu puține sunt consultațiile care se sfârșesc cu întrebarea pacientului: „La ce adresa de e-mail vă pot trimite rezultatele analizelor atunci când vor fi gata?“.
     Teoretic, totul sună frumos în majoritatea cazurilor (exceptându-le pe cele în care consultația se face în sistemul privat, iar un nou control înseamnă o nouă sumă de bani). Păstrând legătura online, pacientul este fericit că scapă de stresul unei vizite suplimentare la medic, iar medicul este mulțumit că va păstra contactul cu pacientul. Realitatea însă urmează să îi contrazică pe amândoi în cel mai scurt timp. Lipsa unei conduite în mediul online, cu care să fie de acord amândoi, va face medicul și pacientul să nu „vorbească aceeași limbă“ prin intermediul internetului.
     În plus, medicul nu trebuie să uite că, precum în foaia de observație, și în e-mail conținutul rămâne scris, chiar pentru mai mulți ochi decât rămâne fișa de observație din spital. Dacă informațiile trimise de pacient nu sunt suficiente, este recomandat ca medicul să mai pună câteva întrebări pentru a nu face recomandările greșite doar din dorința de a răspunde cât mai repede la e-mail. Mai ales luând în considerare faptul că pacienții folosesc diferiți termeni medicali culeși de pe site-uri medicale (de unde se informează despre suferința lor), dar nu cunosc semnificația lor. Din dorința de a părea documentați și de a se poziționa pe un nivel de egalitate cu medicul, pacienții folosesc termenii pentru descrierea diferitelor simptome. Termenii nu trebuie luați ca atare în considerare, ci pacienții trebuie încurajați să își descrie simptomele într-un limbaj cât mai obișnuit, tocmai pentru a nu induce medicului un anumit diagnostic. Să nu uităm un alt aspect fundamental: o consultație online nu va substitui niciodată un examen clinic sau o discuție față în față cu pacientul, chiar dacă medicul și pacientul s-au mai întâlnit în prealabil în cabinet.
     Să revenim la comunicarea pe e-mail. Avem primul scenariu, cel în care analizele pacientului sunt bune iar el se simte bine în urma tratamentului. Acest caz este destul de rar și, evident, nu necesită decât o confirmare a medicului că analizele sunt în regulă. Al doilea scenariu, cel mai frecvent de altfel, este cel în care analizele nu sunt în limite normale. În acest caz, medicul trebuie să indice pe scurt rezultatele care pot semnala o boală sau care necesită investigații amănunțite ulterioare. La final, medicul trebuie să-i facă pacientului invitația de a discuta la cabinet, față în față, în cadrul unui control medical.
     De multe ori, aceste simple e-mailuri se transformă în discuții interminabile pe tema diagnosticului pozitiv sau diferențial și consumă mult timp, iar la final nici nu lămuresc foarte mult pacientul. Mai mult, reputația medicului poate avea de suferit, întrucât un pacient mai puțin binevoitor în a-și accepta diagnosticul sau suspiciunea de diagnostic poate arăta și povesti altor persoane fragmente din conversație, pentru a-l discredita pe medic.
     Nu sfătuiesc pe nimeni să se lanseze în diagnostice online. De cele mai multe ori succesul va fi modest, în cel mai bun caz. Un alt motiv este că o consultație online scade valoarea unei consultații reale. Și nu mă refer la prețul ei în bani, acolo unde există unul, ci la valoarea pe care i-o atribuie pacientul. Cunosc cazul apropiat al unui medic care a păstrat legătura cu pacientul său pe durata plecării celui din urmă din țară, pentru o perioadă relativ scurtă de timp. Pacientul se afla la începutul terapiei. Comunicarea dintre cei doi a redus anxietatea pacientului și apariția unor reacții adverse, prin sfaturi medicale utile. Corespondența medicului și pacientului pe e-mail cuprindea aproape 14 mesaje – am fost uimit. La întoarcerea în țară a pacientului, colegul meu l-a chemat la control pentru a vedea cum a evoluat boala, dar pacientul i-a dat următorul răspuns: „Nu cred că aveți ce să îmi spuneți/faceți la cabinet, mai mult decât am vorbit deja“. Valoarea controlului clinic a scăzut considerabil, fiind chiar anulată în acest caz. Și nu este vorba despre un joc al orgoliilor medic–pacient, ci despre posibilitatea reală de omitere a unor semne clinice importante pe care pacientul, în lipsa pregătirii medicale, nu le poate vedea sau nu le consideră a fi importante. Riscând să păreți niște indivizi reci în ochii pacienților, lipsiți de abilități de comunicare, sfatul meu este să adoptați moderația în ceea ce privește corespondența electronică. Este o măsură spre binele tuturor.
     În privința consultațiilor online solicitate de persoane pe care nu le cunoașteți, este recomandată stabilirea unei consultații inițiale la cabinet sau spital. Oamenii invocă diferite motive pentru care nu pot ajunge la o consultație, însă nu uitați că în mediul online nu se face medicină. Vă riscați nu doar reputația, ci și stabilirea unui diagnostic sau indicarea unui tratament greșit. Cel mai onest este să îi comunicați celui care vă solicită consultația că nu puteți stabili online un diagnostic și că este spre binele pacientului să îl vedeți „pe viu“. Chiar dacă unii vor crede că este o aluzie pentru o consultație plătită, nu contează. Până la urmă, important este să practicăm medicină adevărată, iar pentru asta avem nevoie de un pacient în carne și oase.
     Este posibil să primiți una din scuzele cu care am început mai sus, folosite de pacienți pentru a nu ajunge la doctor. Mai departe, decizia de a continua sau nu consultația online vă aparține. Rețineți că nimeni nu o să vă judece pentru faptul că ați chemat un pacient la consultație pe cât vă vor judeca pentru recomandarea unui tratament „la nimereală“, așa cum i s-a reproșat altui coleg de către un pacient care s-a mulțumit cu o sugestie de tratament, fără a efectua și investigațiile solicitate. E drept, specialitățile cu organele la vedere au parte de cele mai inedite cereri de consultații online, de multe ori venite sub diferite poze ale leziunilor. Îi compătimesc pe colegii dermatologi spre exemplu, dar nici la mine în urologie lucrurile nu stau mai bine.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC