Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Conexiunea dintre societate, boală şi medicament

Viața Medicală
Prof. dr. Mihai NECHIFOR miercuri, 11 martie 2015
Viața Medicală
Dr. Cristina GALEŞ miercuri, 11 martie 2015
Cartea Ciuma – istoria morţii negre, scrisă de profesorul de istorie şi etică a medicinii Klaus Bergdolt de la Universitatea din Köln (tradusă în limba romană de Maria Cătălina Radu), apărută la editura ALL, este nu numai una dintre cele mai reuşitecărţi consacrate istoriei unei afecţiuni umane, dar constituie şi o frescă sugestivă a relaţiilor dintre boală şi societate. Ea pune într-o lumină puternică importanţa antibioticoterapiei, factor cu impact major asupra societăţii, adesea subestimat sau incorect înţeles.
Pe bună dreptate, ciuma este considerată de autor ca fiind unul dintre marile evenimente din istoria Europei (şi nu numai). Implicaţiile sociale economice şi umane ale acestei boli au fost uriaşe. Harta demografică a Europei a fost remodelată, destinul unor comunităţi urbane şi rurale a fost schimbat, iar psihologia umană a suferit modificări majore. Epidemiile de ciumă ale Antichităţii, aşa cum este cea descrisă de Tucidide, sau epidemiile Evului Mediu timpuriu (cum a fost ciuma lui Iustinian) sunt greu sau imposibil de demonstrat că ar fi fost provocate de Yersinia pestis. Epidemiile din Evul Mediu târziu şi din secolele XVII–XIX au fost însă provocate de acest bacil.
Un aspect frecvent uitat de mulţi, dar bine creionat de autorul cărţii, este teroarea psihologică asociată bolii, anxietatea intensă şi, nu de puţine ori, depresia unor oameni care se vedeau condamnaţi la moarte în lipsa unui tratament eficient (chiar dacă mortalitatea a fost variabilă în locuri şi epoci diferite). Conexiunea, bine redată în carte, dintre boală şi artă, prezenţa ciumei în operele unor importanţi artişti, existenţa unor opere artistice în strânsă legătură cu ciuma, aşa cum este gravura dansului macabru realizată de Hans Holbein în jurul anului 1524 la Berna, picturile din unele biserici, alegoria Genovei lovită de săgeata ciumei realizate de pictorul Valerio Castello şi multe alte realizări artistice notabile au rămas mărturie asupra puternicului impact pe care l-a avut ciuma în viaţa artistică şi asupra sensibilităţii şi emotivităţii umane.
Azi, când foarte puţini se mai gândesc la Alexandre Yersin (bacteriolog la Institutul Pasteur), cel care în 1894 a identificat bacilul producător al ciumei sau la Albert Schatz şi Selman Abraham Waksman (laureat al Premiului Nobel pentru medicina în 1952 pentru descoperirea streptomicinei) este bine să menţionăm faptul că, în lipsa unei terapii eficiente în secolul al XIV-lea şi mai ales între anii 1347 şi 1353, circa 25–30% din populaţia Europei a murit.
Lucrarea ilustrează bine modul în care o boală poate schimba modul de gândire al oamenilor şi cum condiţia umană este foarte dependentă de medicament şi farmacoterapie. Ciuma a adus în prim-planul gândirii laice, dar şi religioase, problema efemerităţii vieţii umane. Faimoasa expresie „Memento mori“ avea un puternic suport în ceea ce oferea existenţa cotidiană. Impactul social a fost atât de puternic încât cronicarul arab Ibn Khaldun considera că civilizaţia atât în Est, cât şi în Vest va intra într-un declin. Unii oameni se gândeau la sfârşitul lumii şi invocau tot mai des Apocalipsa.
Nu mai puţin, ciuma a pus în evidenţă legătura dintre oameni şi animalele cu care convieţuiesc. Pentru această boală, deosebit de importanţi sunt şobolanii, pe care mulţi i-au privit doar ca dăunători ce mâncau din stocurile de alimente. Există aici o motivaţie puternică pentru ca oamenii să studieze şi să înţeleagă în amănunt viaţa şi particularităţile tuturor animalelor (şi nu numai ale mamiferelor) cu care vin în contact. Ar fi de subliniat în context faptul că zoonozelor şi terapiei acestora li se acordă un spaţiu restrâns în învăţământul medical. Cartea invită şi la reflecţii asupra rolului producerii de medicamente noi şi eficiente. Acest efort este din nefericire prezentat adesea numai prin prisma preţului medicaţiei prezente în farmacii. Importanţa înţelegerii mecanismelor de producere a bolii şi deopotrivă a mecanismelor de acţiune a medicamentelor, efortul perseverent şi complex al specialiştilor în domeniul realizării şi testării medicamentelor este rareori adus sub lumina reflectoarelor. Pledoaria majoră a cărţii (lucrare foarte bine documentată) este aceea că interrelaţia dintre boală, societate şi medicament este foarte strânsă şi în niciun caz nu trebuie subestimată.


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.