Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Cine sancționează greșelile presei față de sănătatea publică?

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 1 septembrie 2017
     Deși aproape toată lumea este în vacanță, mass-media nu are concediu, indiferent de care parte a adevărului se află. De o lună, un mesaj pro vaccinare străbate în lung și în lat posturile de televiziune și de radio. O hotărâre în ceea ce privește vaccinarea a fost luată de Ministerul Sănătății și de Guvernul actual și apoi transmisă public prin canalele de distribuire a informațiilor. Chiar și în aceste condiții, tot a apărut, în „breaking news”, câte un doctor ici sau colo care este împotriva vaccinării și câte un președinte de colegiu care-i ia apărarea.
     Este incredibil cum se relansează sau se întreține această opoziție contra vaccinării în masă. Lumea a uitat că în urmă cu ceva timp, din cauza unor canale de știri și a unor dezbateri repetitive cu premise eronate s-a înregistrat falimentul vaccinării anti-HPV a tinerelor fete, în condițiile în care statul investise o sumă enormă pentru protecția viitoarelor mame de coșmarul cancerului genital. Lumea a uitat că în anul anterior epidemiei de rujeolă care ne-a poziționat din nou pe lista neagră a Europei, cel puțin trei sau patru canale de știri de mare audiență se specializaseră în „talk show-uri” contra vaccinărilor, unde cei care pledau erau oameni neavizați, nepregătiți în domeniu – de la preoți și mame inconștiente până la medici oportuniști.
     Această „sămânță” sădită cu obstinație de acești diriguitori de opinii și creatori de bariere a eclatat în decese și suferințe prelungite și în costuri inimaginabile pentru sistem, dacă ne gândim că acest gest canalizat în direcție greșită a readus în actualitate riscul nu doar de epidemie de rujeolă, dar și de tuse convulsivă, tuberculoză și poliomielită. Este interesant, în lumea aceasta ziaristică, cum se colportează cu nonșalanță știri care fac rău unei națiuni și cum nu se mai pledează pentru ideea de profilaxie, pe aceleași căi preformate creatoare de reacție.
     În lumea aceasta în care toată lumea se pricepe la politică, fotbal și medicină, răul făcut nu poate fi niciodată cuantificat la adevărata sa valoare. El se măsoară în copii decedați sau cu un handicap care îi anatemizează pe viață. Sunt oare independente apariția la știri a acestor subiecte și perpetuarea acestor modele greșite, de „făcătorii” de știri? Nici pe departe, dacă ne gândim și la alte modele create în timp, în dorința de a vâna spectaculosul. Să nu uităm că nu cu mult timp în urmă a fost și scandalul BCG-ului, unde erau subliniate doar efectele secundare și nicidecum valențele protective ale acestui tip de intervenție profilactică.
     Sigur că există și câteva mesaje educative pe canalele media, cum ar fi îndemnurile să bei minimum doi litri de apă, să ai grijă ce consumi la capitolul grăsimi, să ai un mediu familial sănătos. Dar cât de mult înclină acestea balanța, în condițiile în care oricum multe mesaje de educație în sănătate sunt refuzate de la difuzare? Nu pot să uit că demersurile Societăților Române de Pneumologie și de Cardiologie de a promova filme cu mărturii ale pacienților fumători care au suferit consecințe directe ale acestei dependențe sunt refuzate în continuare de cei care conduc posturi de televiziune „formatoare” de opinii.
     Oare când vom auzi sau vom vedea știri sumarizate într-un singur mesaj de genul: „Fumatul ucide”? În schimb, suntem răsfățați cu știri situate la polul opus: mari investiții în domeniul fabricilor care produc acest ucigaș silențios care se cheamă tutun, opinii unilateral proclamate și enunțate de cei din industria tutunului despre „faptele” bune pe care le fac, concerne multinaționale de țigări care au scos la concurs burse pentru ziariști sau formatori de opinie.
     Mă reîntreb, în aceste condiții, dacă nu ar trebui, așa cum medicii sunt obligați să declare conflictele de interese, să existe și în codul deontologic al ziariștilor sau al moderatorilor și chiar al politicienilor o astfel de obligație? Poate că în acest fel am înțelege mai ușor reacțiile întreținute contra legii antifumat și „breaking news-urile” anunțate cu mult tam-tam când vreun politician iese pe posturi și anunță cu surle că legea împotriva fumatului ar trebui schimbată.
     Din fericire, există și ziariști care nu sunt contaminați, preiau noutățile relevante și le prezintă corect. Un exemplu de actualitate este comunicarea știrii despre planul Administrației americane pentru alimente și medicamente pentru a reduce conținutul de nicotină din țigări la un nivel ce nu provoacă dependență, în scopul reducerii bolilor și mortalității asociate fumatului. Poate că toți cei care manipulează, colportează și deformează știri ar trebui să citească cu atenție la acest citat despre democrație: „Autocritica este arma secretă a democrației, candoarea și confesiunea sunt bune pentru sufletul societății.” (Adlai E. Stevenson Jr.).

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC