O dată pe an, British Medical Journal
publică o colecție de studii insolite, în cadrul unei ediții speciale de
Crăciun. Studiile alese pentru numărul festiv acordă același nivel de atenție
protocoalelor de cercetare științifică, dar cu o notă de amuzament dată în
special de subiectele propuse. Desigur, și alte reviste științifice sunt
cuprinse de spiritul ludic al sărbătorilor de iarnă,
rezultatul fiind o
colecție inedită de cercetări serioase pe teme mai puțin serioase.
Cât
ai turnat, atâta bei
Paharele
de vin au crescut în dimensiuni de șapte ori în ultimele trei secole, arată un
studiu1 publicat în The BMJ – numărul special de Crăciun. O
echipă de la Institutul pentru sănătate publică al Universității Cambridge,
condusă de Theresa Marteau, a demonstrat că dimensiunea paharelor de vin a
crescut sistematic în Marea Britanie în ultimele secole, de la o capacitate
medie de doar 66 ml în 1700, până la 449 ml în 2017. Acest fapt coincide cu o
creștere a consumului de alcool în general și de vin în particular, în aceeași
perioadă.
Consumul
excesiv de alcool este al cincilea factor de risc pentru mortalitate și
dizabilitate în țările dezvoltate și al șaptelea la nivel global. În Marea
Britanie, consumul de alcool a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii
50 de ani. Aceasta poate fi pusă pe seama liberalizării autorizațiilor de
producție și comercializare de băuturi alcoolice, dar, în același timp, ar
putea exista o relație cauzală și între dimensiunea paharelor și creșterea
consumului, afirmă autorii studiului. Un pahar mai mare înseamnă că o cantitate
mai mare de alcool este turnată la fiecare servire și, implicit, băută.
Percepția asupra a ceea ce înseamnă o porție este astfel, în timp, alterată.
În
mod similar, folosirea unor farfurii de dimensiuni mai mari duce la o creștere
a porțiilor și a cantităților de mâncare consumată. Însă aceeași relație
cauzală nu a fost demonstrată până acum și în cazul paharelor și al cantității
de alcool consumate. Pentru a inversa această tendință, autorii studiului recomandă
ca oamenii să cumpere seturi mai mici de pahare pentru acasă. În același timp,
vânzătorii ar putea comercializa porții de dimensiuni variabile, cu prețuri
adecvate, oferind clienților opțiunea de a cumpăra – și a bea – mai puțin. În
final, autorii studiului recunosc că aceste propuneri ar putea fi implementate
cu o eficiență mai mare începând din luna ianuarie. După sărbători.
Un
subiect tabu
Dacă
aveți întrebări legate de sex sau sănătatea reproducerii, e mai bine să căutați
pe Google decât să o întrebați pe Siri. Celebrul asistent digital „inteligent”
al companiei Apple pare să aibă informații pertinente despre o gama largă de
subiecte, dar sexul nu este unul din acestea.
Un
sondaj de opinie recent, desfășurat în Marea Britanie, a arătat că 41% din
utilizatorii de internet caută informații medicale online. Și tot mai mulți
dintre utilizatori fac acest lucru folosind telefoanele mobile. Pornind de la
această idee, un grup de cercetători din Noua Zeelandă a testat acuratețea
informațiilor pe care le oferă doi dintre cei mai folosiți asistenții digitali
inteligenți (asistentul Google și Siri – echivalentul digital inclus în
sistemul de operare Apple) atunci când utilizatorii pun întrebări legate de
sex. Cercetătorii au formulat 50 de întrebări bazate pe date despre sănătatea
reproducerii publicate pe site-ul sistemului național de sănătate din Marea
Britanie (NHS), pe care le-au propus celor doi asistenți digitali activați
vocal. Lotul control a presupus o căutare a acelorași informații prin intermediul
motorului Google. S-a testat, de asemenea, funcționalitatea aplicațiilor și
capacitatea acestora de a localiza servicii medicale sau de a returna
utilizatorilor imagini sau videoclipuri cu și despre sex.
Rezultatele
testului, publicate2 în The BMJ, au arătat că motorul de
căutare Google a oferit rezultate pertinente în 72% din cazuri, urmat de
asistentul digital al aceluiași brand, care a oferit răspunsuri satisfăcătoare
la 50% din întrebări. Asistentul digital al companiei Apple, Siri, s-a
descurcat cel mai slab – doar 32% din întrebări au avut răspunsuri utile. Mai
mult, Siri s-a dovedit de-a dreptul „timidă” când a primit interogații pe
această temă, returnând mult prea frecvent răspunsul: „Nu pot oferi o opinie pe
acest subiect”. Autorii studiului trag concluzia că informații pertinente
despre sex pot fi găsite cu ușurință online, dar că poate ar fi mai bine să nu
o întrebați pe sfioasa Siri.
Inteligența
artificială a învățat să mintă
În
ultimii ani, domeniul inteligenței artificiale (IA) a înregistrat progrese
considerabile. Computerele devin din ce în ce mai inteligente, iar măsura
acestei inteligențe este adesea verificată în teste de performanță ce implică
angajarea acestora în jocuri strategice împotriva unor adversari umani de top.
Până în prezent, programele dotate cu IA au reușit să-și înfrângă adversarii
din carne și oase în jocuri strategice precum șah, dame și go. Însă toate
acestea sunt jocuri strategice în care ambii adversari dețin toate informațiile
necesare pentru a pune la punct și a urmări o strategie. În cazul pokerului,
abilitatea adversarului de a ascunde informații de adversarul său, de a minți,
practic, dar și de a lua în calcul ipotetice încercări ale adversarului de a
minți sau blufa, este esențială pentru câștigul jocului.
Un
articol3 apărut în revista Science îl prezintă pe Libratus,
primul program de inteligență artificială care a învățat să mintă cu atâta
dibăcie încât a reușit să învingă campionii omenirii la cel mai dificil și cel
mai popular tip de joc de poker – No Limit Texas Hold’em. Partea bună
este că Libratus nu a învățat arta înșelătoriei doar pentru a câștiga la poker.
Algoritmii săi și strategia de bază sunt nespecifice, deci pot fi folosite
pentru o gamă largă de aplicații practice: negocieri, finanțe, aplicații
militare. De fapt, Libratus ar putea candida și pentru o funcție politică. Să
sperăm totuși că îi va plăcea mai mult să blufeze la poker.
Coriștii
și ticurile
Ce
se întâmplă atunci când un grup de neurologi participă la un concert cu muzică
de Crăciun? Răspunsul poate fi: un studiu informal, observațional, asupra
prevalenței ticurilor nervoase în rândul băieților care cântă în corurile de
muzică. Exact aceasta este povestea unui studiu4 publicat recent în Annals
of Neurology. Autorii – care au avut locuri în primul rând la un concert cu
„Oratoriul de Crăciun” de Bach – au observat o prevalență neobișnuit de mare a
ticurilor în rândul membrilor corului: 14 dintre cei 40 de băieți (35%) au
manifestat diferite ticuri în timpul prestației artistice.
Cercetători
de la Universitatea din Lübeck au concluzionat că ar putea exista o legătură
între performanța artistică și capacitatea sistemului nervos de a produce un
surplus de mișcări – ticuri. Această premisă ar putea schimba definitiv
percepția asupra ticurilor, care în prezent sunt considerate ca făcând parte
din spectrul tulburărilor neurologice. Ele ar putea fi în schimb semnul unei
minți active sau ar putea fi asociate cu un creier în curs de dezvoltare,
facilitând anumite aspecte ale învățării motorii. O altă concluzie ar fi că,
pentru cercetătorii dedicați, subiectele și ocaziile care duc la publicarea
unor studii în jurnale științifice sau medicale prestigioase sunt practic
infinite.
Bărbații
și gripa
Bărbații
par că ar resimți mai acut decât femeile simptomele unei viroze respiratorii.
„Gripa bărbatului” este un termen folosit adesea cu o conotație peiorativă,
care desemnează o banală viroză respiratorie, pe care majoritatea femeilor și
copiilor o duc „pe picioare”, dar care pentru motive până în prezent
neelucidate reușește să afecteze mult mai serios bărbații. Dr. Kyle Sue, un
medic de familie din Canada și asistent la Universitatea Newfoundland, și-a
propus să afle dacă bărbații chiar sunt mai afectați de gripă sau dacă pur și
simplu fac față mai prost disconfortului asociat acestei boli. Rezultatele5
au fost publicate în The BMJ – ediția de Crăciun.
Autoarea
a analizat o serie de date epidemiologice și observaționale care sugerează că
bărbații au un risc mai mare de spitalizare, de complicații și chiar de deces
ca urmare a virozelor respiratorii comparativ cu femeile din aceleași grupe de
vârstă. De asemenea, o analiză a studiilor asupra eficienței vaccinării a
arătat că femeile răspund mai bine la vaccinul antigripal decât bărbații.
Concluzia ar fi că bărbații nu își exagerează simptomele, ci chiar resimt mai
acut virozele, având un sistem imunitar mai slab. Această diferență poate fi
explicată hormonal: estradiolul este imunoprotector, în timp ce testosteronul
este imunosupresiv. Din punct de vedere evolutiv, femeile aveau nevoie de un
sistem imunitar mai bun, în timp ce, pentru bărbați, agresivitatea și
dezvoltarea unor caracteristici sexuale secundare a fost mai importantă. Mii de
ani mai târziu, bărbații nu mai vânează și nu mai participă la războaie, dar
continuă să aibă nevoie de mai multă odihnă și mai multă înțelegere atunci când
sunt răpuși de răceală.
Luna
plină și motocicliștii romantici
Luna
plină se asociază cu un risc crescut de accidente fatale de motocicletă în
Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada și Australia. Accidentele de
motocicletă reprezintă una din cauzele frecvente de decese prevenibile. Doar în
SUA, cinci mii de vieți se pierd anual din această cauză, costurile asociate
fiind estimate între șase și douăsprezece miliarde de dolari. Cauzele temporare
de derută și neatenția contribuie la creșterea numărului de accidente.
Pornind
de la această premisă, Donald Redelmeier, de la Universitatea din Toronto, și
Eldar Shafir, de la Princeton, și-au propus să investigheze6 dacă
luna plină poate distrage atenția motocicliștilor, contribuind la o creștere a
numărului de accidente fatale. Ei au analizat date din registrul accidentelor
auto al Statelor Unite pe o perioadă de aproape 40 de ani (între 1975 și 2014),
calculând numărul de accidente soldate cu victime omenești care au avut loc în
nopțile cu lună plină. Au comparat aceste cifre cu cele ale accidentelor
similare petrecute cu o săptămână înainte și cu una după luna plină. În nopțile
cu lună plină au avut loc în medie 9,10 accidente, iar în nopțile investigate
ca lot control – 8,64 accidente. O creștere a numărului de accidente în nopțile
cu lună plină a fost observată și în Marea Britanie, Canada și Australia.
Rezultatele au fost publicate în The BMJ.
Se
pare că șoferii de motociclete se lasă mai ușor furați de peisaj și își pierd
concentrarea. Sau poate sunt mai romantici. Oricare ar fi motivul, autorii
studiului își invită cititorii să își ia precauții suplimentare atunci când
merg cu motocicleta în nopțile cu lună plină.