Comisia Europeană, apreciind dinamica
structurii populaţiei şi longevitatea variată din ţările Uniunii Europene, a
lansat o iniţiativă şi totodată o generoasă provocare cercetării ştiinţifice
socio-economice şi medicale, pentru a stabili căile prin care s-ar putea creşte
durata vieţii active cu doi ani, până în anul 2020. În acest cadru, 2012 a fost
proclamat „Anul îmbătrânirii sănătoase şi
al solidarităţii între generaţii“ şi au fost elaborate direcţiile
prioritare de cercetare, adică o „hartă a drumului cercetărilor pentru o
longevitate activă“. Lansarea acestor priorităţi s-a desfăşurat, la 18
octombrie 2011, în clădirea Parlamentului European, în prezenţa reprezentanţilor
tuturor programelor adresate oamenilor vârstnici şi schimbărilor demografice
din epoca modernă, programe incluse în AGE
Platforme Europe.
Stabilirea a şapte direcţii prioritare de
cercetare este realizată de colectivul programului FUTURAGE (2009–2011), din programul-cadru 7 (FP7), la care au
participat experţi din 13 ţări, între care şi România. Este rezultatul celor
mai ample dezbateri la care au luat parte reprezentanţi-cheie ai finanţatorilor
cercetării şi ai politicii cercetării, ai oamenilor de ştiinţă şi ai
institutelor de cercetare de profil, ai organizaţiilor utilizatorilor (ONG,
medici practicieni şi asistenţi sociali, ca şi cei îngrijiţi – oameni vârstnici
din comunitatea europeană). Discuţiile s-au desfăşurat în cadrul ERA NET (reţeaua ariei de cercetare
europene), prin programele de coordonare ERA
AGE 1 (2004–2008) şi ERA AGE 2
(2009–2012), la care ţara noastră a participat încă de la început, ca expresie
a existenţei unei preocupări tradiţionale în acest domeniu, coordonate la nivel
naţional în România şi exprimate prin existenţa unui institut naţional de
profil şi a unei reţele de specialitate de geriatrie şi gerontologie. În plus,
lansarea, la nivel european, a direcţiilor de cercetare pentru o longevitate
activă a coincis fericit cu desfăşurarea Conferinţei naţionale de geriatrie şi
gerontologie, la Bucureşti (12–14 octombrie 2011).
Direcţiile de cercetare avizate de Comisia
Europeană cuprind aspecte sociale, economice, psihologice, dar şi medicale, de
biologie şi genetică a procesului de îmbătrânire şi a markerilor de îmbătrânire
mentali sau fizici. Abordarea este constructivă, optimistă, direcţionată pentru
cunoaşterea şi utilizarea maximală a resurselor, inclusiv a competenţelor şi a
experienţei generaţiei vârstnice, a stabilirii momentului optim pentru
prevenirea modificărilor ireversibile generate de un stil inadecvat de viaţă,
echilibrarea forţei de muncă active în raport cu persoanele pensionate,
descoperirea şi utilizarea markerilor precoce ai îmbătrânirii şi ai proceselor
degenerative etc.
„Harta drumului“ cercetării pentru
prelungirea longevităţii active este un document strategic, dincolo de o simplă
enumerare de subiecte de cercetare; un plan de adaptare a societăţii europene
la schimbări evidente în domeniul demografiei, determinate de creşterea
longevităţii şi a proporţiei vârstnicilor de peste 65 de ani, schimbări tot atât
de importante pentru populaţia planetei ca modificările în domeniul resurselor
energetice şi ca schimbările de climă, dominate de încălzirea globală a
planetei. În plus, creşterea duratei de viaţă se asociază cu sporirea capacităţii
ţărilor civilizate de a prelungi o viaţă activă şi de calitate.
Implementarea „hărţii“ direcţiilor de
cercetare şi susţinere a longevităţii active se va face prin patru metode. Întâi,
prin finanţări prioritare (prima, aprobată deja de Comisia Europeană, este
dedicată unui program de cercetare – „More
years, better lives“ – lansat anul acesta de 12 ţări partenere, sub
coordonarea Germaniei; programul va face joncţiunea cu programe care vor fi
lansate începând cu anul 2013, sub titlul „Horizon
2020“. A doua metodă este realizarea unei infrastructuri europene,
respectiv crearea unei reţele de centre de excelenţă în cercetarea îmbătrânirii
în Europa, sub forma unui institut european virtual dedicat domeniului. A treia
metodologie propusă este de a crea capacităţi de cercetare multidisciplinare şi
multinaţionale, bazate pe interacţiunea statelor europene şi, în acelaşi timp,
pe formarea şi promovarea următoarei generaţii de cercetători, şi transferul de
cunoştinţe. În sfârşit, implicarea organizaţiilor utilizatorilor finali ai
acestor programe dedicate vârstei a treia este promovată ca o dovadă a finalizării
practice a acestor cercetări.
Ţara noastră,
în calitatea de coparticipant la programul FUTURAGE
şi la acest document de prioritizare a direcţiilor de cercetare, dar şi ca
participant la programele de coordonare europene ERA AGE 1 şi 2, participă la finanţarea unor aplicaţii pentru
cercetarea longevităţii active. Dimensiunea voinţei politice europene în acest domeniu
este, repetăm, creşterea cu doi ani a duratei vieţii active şi sănătoase a
populaţiei din Uniunea Europeană, până în anul 2020. Un obiectiv care poate fi
realizat. 
