Newsflash
OPINII

Cea mai mare problemă a sistemului

Cea mai mare problemă a sistemului
     Dacă ați putea lua o singură măsură, dacă ați putea aborda o singură problemă a sistemului de sănătate românesc, care ar fi aceea? Care este călcâiul lui Ahile? Care este punctul critic, care, odată atins, deschide potențialul și posibilitatea reformelor autentice?
     Au fost mai mulți miniștri ai sănătății care au încercat să reformeze managementul unităților sanitare, mai degrabă ca rezultat al intuiției decât al unei analize sistematice. Raționând că probabil există o conexiune între un management sanitar profesionist și calitatea îngrijirilor de sănătate, au încercat să extindă aria celor care pot conduce un spital (economiști, juriști etc.) și au solicitat studii de specialitate (master/cursuri de management sanitar) pentru cei deja în funcții.
     Într-adevăr, performanța unui sistem este strâns legată de capacitatea administrativă – extrem de redusă în sistemul român de sănătate. Creșterea capacității administrative ar trebui să constituie prioritatea „zero“ a oricărui ministru al sănătății din România. Și de aici încep problemele: motivul pentru care avem capacitate administrativă scăzută are de-a face cu schimbarea periodică pe criterii politice (la intervale mai mici de patru ani) a managerilor spitalelor, autorităților de sănătate publică, institutului de sănătate publică, a casei de asigurări de sănătate. Este imposibil să faci o planificare pe termen mediu și lung, este imposibil să te specializezi ca manager dacă depinzi în totalitate de voința unui cetățean sau a unui grup dintr-un partid (cu competență colectivă extrem de redusă în domeniul sănătății). Singura strategie viabilă pentru managerii în funcție este menținerea și supraviețuirea. Ah, era să uit, și dotarea propriei secții – din bugetul spitalului.
     Politizarea managementului sanitar constituie cea mai mare problemă a sistemului de sănătate românesc. Argumentul că doar cineva din partidul din care fac parte membrii guvernului poate implementa politicile acestuia este ridicol și ilogic.
     Excluderea completă a elementului politic din selecția și concursurile pentru posturile de manager din sistemul de sănătate este prima piesă de domino capabilă să angreneze dinamizarea sistemului. Un corp de manageri profesioniști (care să aibă o normă întreagă ca manageri – opt ore în biroul managerului, fără practică medicală) va transforma gradual sistemul pe o abordare bottom-up. Aceștia vor planifica pe termen mai lung, vor avea strategii adaptate zonei și nu vor funcționa continuu pe plan de exit.
     Există metode simple de implementare a unui sistem depolitizat: comisii de concurs pentru posturile de manager formate exclusiv din persoane din țări dezvoltate în care sistemul de sănătate funcționează; publicarea bugetului și a raportului financiar anual al instituțiilor de sănătate pe site; incompatibilitatea funcției de manager general cu alte activități (la fel ca magistrații) și salarizare corespunzătoare. Atât! Trebuie să ne selectăm managerii pe criterii meritocratice (partidele sunt subiective prin definiție), să îi plătim corespunzător (competența costă – o regulă ar putea fi că managerul unui spital câștigă de două ori cât un membru al Parlamentului) și să ne asigurăm că toată lumea vede cum își fac aceștia treaba.
     Responsabilitatea Ministerului Sănătății ar trebui să fie exclusiv politicile de sănătate și supervizarea implementării acestora, în niciun caz consolidarea puterii partidului de guvernare. Știți cum vă puteți da seama că managementul este politizat? Urmăriți valul de schimbări post-alegeri (demisii, controale de la guvern).
     Se va rezolva această problemă în viitorul apropriat? Improbabil...

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe