Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Câți bani se vor cheltui pentru sănătate, din fonduri publice, în 2017?

Viața Medicală
Dr. Dan PEREŢIANU vineri, 3 februarie 2017
Viața Medicală
Dr. Denis PĂDURARU vineri, 3 februarie 2017
Viața Medicală
Dr. Piroska ZAGYVA vineri, 3 februarie 2017
Viața Medicală
Dr. Victor EȘANU vineri, 3 februarie 2017
Viața Medicală
Dr. Mihai BELAŞCU vineri, 3 februarie 2017
Viața Medicală
Dr. Sorin ŞUBA vineri, 3 februarie 2017
     A fost difuzat proiectul de buget pentru 2017. Acesta este unul singur, în sensul că bugetul Ministerului Sănătății și cel al Fondului național unic de asigurări de sănătate se regăsesc în același buget. Aceasta îi scutește pe guvernanți să considere FNUASS în bugetul consolidat al statului, el fiind deja în bugetul statului.
     La art. 2, din secțiunea 1, capitolul 1, se spune că bugetul sănătății este trecut în anexele 1 și 2. Acolo, sănătatea apare la Capitolul 6.601. La art. 7, din secțiunea 3, se spune că FNUASS este trecut la anexa 11. În plus, la art. 7 se precizează că deficitul FNUASS (anexa 11) va fi acoperit de bugetul de stat (anexa 2), dar – atenție! – numai partea considerată de deficit, circa 617 mii de miliarde de lei (art. 7).
     Anexa 2 arată că bugetul MS (capitolul 6.601) va fi de 3.998.399.000 de lei. Din acest buget se vor cheltui bani pentru programele MS, pentru transferuri către administrațiile locale, pentru a acoperi capitolele lor de sănătate (ex.: întreținere spitale), transferuri mai complexe către FNUASS pentru cei care nu contribuie dar sunt asigurați și pentru deficitul amintit mai sus. Plus cheltuielile de personal ale MS.
     Anexa 11 arată că fondurile totale ale FNUASS vor fi de 28.809.381.000 de lei. Dar fondurile provenite din contribuții și plăți directe către CNAS vor fi de numai 25.993.632.000 de lei. Restul va fi acoperit din fonduri de la anexa 1!
     Privind sub această formă, rezultă că bugetul de stat propune un buget public de sănătate de 29.992.031.000 de lei. La 4,5 lei/euro, ar fi de aproximativ 6.664.895.778 de euro. PIB-ul României pe 2016 a fost estimat la 746 de miliarde de lei. Rezultă că banul public îndreptat către sănătate este de aproximativ 4,02% din PIB. Dacă însă luăm în considerație PIB-ul propus pentru 2017, adică 815 miliarde de lei, atunci alocarea publică pentru sănătate este de 3,68%.
     Este interesant modul în care proiectul de buget se corelează cu programul de guvernare (capitolul „Sănătate”). În program, la investiții, sunt prevăzute nouă spitale (opt regionale și unul republican), 2.300 de ambulanțe, refacerea a 15 spitale județene, dotarea spitalelor județene cu secție de arși (șase-zece paturi). Pe lângă acestea, mai apar investiții din fonduri nerambursabile pentru e-health, diferite screeninguri, plus investiții în formarea personalului.
     Construcția spitalelor ar trebui să se realizeze din Fondul de stat pentru dezvoltare și investiții (FDSI), dar acest fond nu există încă. El ar trebui să adune bani de la bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile și din dividende ale companiilor de stat (care nu vor mai fi plătite, ci transferate în fond). Se estimează strângerea a zece miliarde de lei din dividende (conform președintelui Comisiei de politici economice din Camera Deputaților). Însă banii nu există (încă) în proiectul de buget.
     Pentru toate investițiile din fonduri europene (din toată țara și la toate capitolele bugetare), bugetul prevede, pentru patru ani (2017–2020), 119.740.902.000 de lei, adică aproape 120 de miliarde de lei. Anual ar fi 29.935.225.500 de lei, adică aproximativ 30 de miliarde de lei.
     Spitalele vor costa 15.750.000.000 de lei. Pentru celelalte investiții, nu există precizări. Încercăm să estimăm celelalte cheltuieli. Spre exemplu, pentru hotelul adiacent unui spital, să presupunem că investiția ar ajunge la un sfert din costul spitalului. Apoi, să presupunem că o ambulanță costă circa 50.000–75.000 de euro, dar o ambulanță rurală s-ar situa la prețul mai jos. Aceasta înseamnă, pentru toate comunele, încă 517.500.000 de lei, adică 129.375.000 de lei pentru fiecare din cei patru ani de guvernare. Dar, cum am arătat în analiza publicată în numărul de săptămâna trecută („Viața medicală” nr. 3/2017, pag. 1), unei ambulanțe îi trebuie alocate circa șapte persoane (paramedici, medic, mecanici). Salariul mediu lunar în sănătate a fost de 2.200 de lei, astfel că bugetul pentru 2.300 de comune ar ajunge la 184.800 de lei. Investiția în ambulanțe ar fi, astfel, de minimum 3,2% din buget. Cu tot cu ambulanțe, investițiile pentru sănătate ar fi de 16,87%. Reabilitarea a 15 spitale județene, a 150 de ambulatorii de specialitate (sau poate dispensare?), a 25 de unități de primire urgențe nici nu putem aprecia cât costă. Mai apoi, trebuie să cuantificăm și dezvoltarea câte unei secții de arși în fiecare județ. Aici, iarăși nu avem date, nici conturi pentru infrastructură, nici pentru personal. Din păcate însă, aceste sume nu se regăsesc în bugetul sănătății.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC