A
fost difuzat proiectul de buget pentru 2017. Acesta este unul singur, în sensul
că bugetul Ministerului Sănătății și cel al Fondului național unic de asigurări
de sănătate se regăsesc în același buget. Aceasta îi scutește pe guvernanți să
considere FNUASS în bugetul consolidat al statului, el fiind deja în bugetul
statului.
La
art. 2, din secțiunea 1, capitolul 1, se spune că bugetul sănătății este trecut
în anexele 1 și 2. Acolo, sănătatea apare la Capitolul 6.601. La art. 7, din
secțiunea 3, se spune că FNUASS este trecut la anexa 11. În plus, la art. 7 se
precizează că deficitul FNUASS (anexa 11) va fi acoperit de bugetul de stat
(anexa 2), dar – atenție! – numai partea considerată de deficit, circa 617 mii
de miliarde de lei (art. 7).
Anexa
2 arată că bugetul MS (capitolul 6.601) va fi de 3.998.399.000 de lei. Din
acest buget se vor cheltui bani pentru programele MS, pentru transferuri către
administrațiile locale, pentru a acoperi capitolele lor de sănătate (ex.:
întreținere spitale), transferuri mai complexe către FNUASS pentru cei care nu
contribuie dar sunt asigurați și pentru deficitul amintit mai sus. Plus
cheltuielile de personal ale MS.
Anexa
11 arată că fondurile totale ale FNUASS vor fi de 28.809.381.000 de lei. Dar
fondurile provenite din contribuții și plăți directe către CNAS vor fi de numai
25.993.632.000 de lei. Restul va fi acoperit din fonduri de la anexa 1!
Privind
sub această formă, rezultă că bugetul de stat propune un buget public de
sănătate de 29.992.031.000 de lei. La 4,5 lei/euro, ar fi de aproximativ
6.664.895.778 de euro. PIB-ul României pe 2016 a fost estimat la 746 de
miliarde de lei. Rezultă că banul public îndreptat către sănătate este de
aproximativ 4,02% din PIB. Dacă însă luăm în considerație PIB-ul propus pentru
2017, adică 815 miliarde de lei, atunci alocarea publică pentru sănătate este
de 3,68%.
Este
interesant modul în care proiectul de buget se corelează cu programul de
guvernare (capitolul „Sănătate”). În program, la investiții, sunt prevăzute
nouă spitale (opt regionale și unul republican), 2.300 de ambulanțe, refacerea
a 15 spitale județene, dotarea spitalelor județene cu secție de arși (șase-zece
paturi). Pe lângă acestea, mai apar investiții din fonduri nerambursabile
pentru e-health, diferite screeninguri, plus investiții în formarea
personalului.
Construcția
spitalelor ar trebui să se realizeze din Fondul de stat pentru dezvoltare și
investiții (FDSI), dar acest fond nu există încă. El ar trebui să adune bani de
la bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile și din dividende ale
companiilor de stat (care nu vor mai fi plătite, ci transferate în fond). Se
estimează strângerea a zece miliarde de lei din dividende (conform
președintelui Comisiei de politici economice din Camera Deputaților). Însă
banii nu există (încă) în proiectul de buget.
Pentru
toate investițiile din fonduri europene (din toată țara și la toate capitolele
bugetare), bugetul prevede, pentru patru ani (2017–2020), 119.740.902.000 de
lei, adică aproape 120 de miliarde de lei. Anual ar fi 29.935.225.500 de lei,
adică aproximativ 30 de miliarde de lei.
Spitalele
vor costa 15.750.000.000 de lei. Pentru celelalte investiții, nu există
precizări. Încercăm să estimăm celelalte cheltuieli. Spre exemplu, pentru
hotelul adiacent unui spital, să presupunem că investiția ar ajunge la un sfert
din costul spitalului. Apoi, să presupunem că o ambulanță costă circa
50.000–75.000 de euro, dar o ambulanță rurală s-ar situa la prețul mai jos.
Aceasta înseamnă, pentru toate comunele, încă 517.500.000 de lei, adică
129.375.000 de lei pentru fiecare din cei patru ani de guvernare. Dar, cum am
arătat în analiza publicată în numărul de săptămâna trecută („Viața medicală”
nr. 3/2017, pag. 1), unei ambulanțe îi trebuie alocate circa șapte persoane
(paramedici, medic, mecanici). Salariul mediu lunar în sănătate a fost de 2.200
de lei, astfel că bugetul pentru 2.300 de comune ar ajunge la 184.800 de lei.
Investiția în ambulanțe ar fi, astfel, de minimum 3,2% din buget. Cu tot cu
ambulanțe, investițiile pentru sănătate ar fi de 16,87%. Reabilitarea a 15
spitale județene, a 150 de ambulatorii de specialitate (sau poate dispensare?),
a 25 de unități de primire urgențe nici nu putem aprecia cât costă. Mai apoi,
trebuie să cuantificăm și dezvoltarea câte unei secții de arși în fiecare
județ. Aici, iarăși nu avem date, nici conturi pentru infrastructură, nici
pentru personal. Din păcate însă, aceste sume nu se regăsesc în bugetul
sănătății.
