Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Catedra de literatură medicală

Viața Medicală
Conf. dr. Corneliu ZEANA vineri, 3 martie 2017
     Pe lângă abilitatea profesională dobândită în urma unor îndelungate studii, medicul este și un reper cultural în societate, ca sacerdotul de la care a împrumutat o părticică de aureolă. Cei care scriu critică literară au remarcat faptul că medicii se plasează pe primul loc printre practicanții diverselor profesii care au scris și literatură. Unii au vindecat mai mulți bolnavi prin scrierile lor beletristice decât au făcut-o prin practicarea medicinii de-a-lungul întregii lor vieți. Cehov este, poate, cel mai bun exemplu. Incontestabil, literatura reprezintă un factor terapeutic de considerabilă însemnătate, iar studii recente, patronate mai cu seamă de unele universități americane, dovedesc acest lucru. Anumite lecturi ameliorează mult perspectivele bolnavilor cardiovasculari, neoplazici sau cu alte patologii. Mai mult, pornit din Scoția, s-a conturat recent un curent nou în terapie, astfel încât medicii prescriu și cărți, nu doar medicamente.
     Lista numelor celor care, medici fiind, au îmbogățit literatura universală este lungă, renunțăm la o înșiruire, dar, dintre conațio­nalii noștri care au mers pe această linie aș aminti doar câțiva, nedreptățind prin omisiune, fără îndoială, mulți alții: Augustin Buzura, Mihai Neagu Basarab, Mihai Ghiur, Ciprian Popescu, Virgil Răzeșu, C. D. Zeletin, apropiați temporal nouă, sau, mai vechi, Victor Papilian (prea puțin cunoscut), V. Voiculescu, Grigore T. Popa. O bibliotecă întreagă, așa cum dorim să organizăm în cadrul Casei medicului scriitor, pentru construirea căreia nu încetăm să căutăm ctitori.
     În condițiile lipsei de timp, alături de criza de ideal și de cea morală, declinul lecturii în favoarea acaparantei televiziuni de știri și comentarii politice este de natură să îngrijoreze, iar România se plasează (și aici, la consumul de carte) la coada țărilor europene. Dacă, în 1989, analfabetismul fusese practic eradicat, în sfertul de secol care a urmat, acesta a cunoscut o răspândire cvasiexplozivă, încă și mai impresionantă dacă adăugăm semianalfabetismul. Profesia de dascăl a ajuns între cele mai prost plătite. Masacrarea limbii române, nu doar în vorbirea de rând, dar (poate chiar mai evident) la nivelul Parlamentului României sau la cel de prim-ministru a luat proporții nebănuite până de curând. Reducerea orelor de limbă română în programa analitică (alături de cele de istoria României) și poziția de neinvidiat a profesorilor își arată consecințele. Dacă, în urmă cu puține decenii, facultățile de filologie (limbă română) erau asediate, înregistrându-se chiar și 30 de candidați pe un loc, în prezent puțini sunt cei doritori să urmeze această nobilă cale, mai cu seamă dintre cei mai buni absolvenți de liceu.
     Medicii, evoluând în paralel cu media generală, citesc mai puțin decât odinioară. Un sondaj privitor la cărțile citite recent, făcut în rândul medicilor, ne-a dat rezultate deprimante. Dar, lăsând la o parte creatorii (rari) și pe cei aderenți până la dependent de literatură beletristică, medicul practică anamneza și redactează, în plus, o multitudine de documente. La fel ca juriștii, motiv pentru care examenul de admitere la facultățile de drept include și o probă de limbă română. Aceasta s-ar cuveni să se practice și la admiterea la medicină. Motivările instanțelor de judecată conțin, în consecință, destul de puține erori lexicale și gramaticale. Grefierul însă consemnează relatările inculpatului sau martorilor, care au uneori accente comice.
     Uneori, întâlnim note care destind frunțile și în raportul de gardă din clinici. La Spitalul de Urgență Floreasca se internează (și) sinucigași, cam 1.400 sau mai mulți anual. Se citește numele pacientului, vârsta și modalitatea tentativei: X, tentativă de sinucidere cu diazepam, cu verapamil, cu Viagra etc., după care Y, tentativă de sinucidere cu tramvaiul. În redactarea documentelor de externare întâlnim destul de frecvent agramatisme care dau de gândit. De regulă, se dă vina pe rezidenți. Putem discuta și despre eleganța stilului.
     În multe facultăți de medicină din spațiul european s-au înființat catedre de literatură medicală. Care va fi primul centru universitar din România care va face acest pas?
     Cu privire la un proiect de cercetare despre efectul literaturii/lecturii asupra evoluției unor boli cardiace, ne exprimăm dorința de a asocia mai cu seamă medici de familie, dar și interniști sau cardiologi. Avem modelele american, israelian, german, finlandez și nu numai. Suntem în căutarea resurselor financiare pentru realizarea acestui proiect.
     În alte domenii, în lume apar lucrări de referință care au chiar și 200 de autori. Căutând bibliografie pentru relația ereditate–inteligență și cultură, am întâlnit și o astfel de lucrare colectivă. Niciun autor român printre ei. Nici printre celelalte circa 400 de articole legate de temă nu am aflat vreunul. Îngrijorător. Cercetarea românească, pe lângă subfinanțare, este subminată de plagiat și de frauda științifică, acest ultim aspect fiind absolut neinvestigat la noi, ca și cum nu ar exista. Când se va sufla praful așternut peste sesizările depuse la comisiile de etică din universități?
     Îi invităm pe cei care vor să colaboreze la proiectul de cercetare mai sus amintit să ne scrie pe adresa ziarului. Dacă dorește cineva să efectueze o lucrare de doctorat având această temă, calea este deschisă. Îi asigurăm tot sprijinul.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC