Ofensa adusă demnităţii și măreţiei medicinei știinţifice și academismului medical a devenit intolerabilă. Șarlatanismul știinţific medical este aproape de nestă­vilit. Iată datele esenţiale ale sintezei intitulate „La dignité et l’accroissement des sciences”, semnată de O. Laccourreye și H. Maisson­neuve și publicată în Annales Francais d’ORL et de Chirurgie Cervico-Faciale, Tome 137, Avril 2020, No. 2, pagina 95:

• Șarlatanismul știinţific medical proliferează agresiv cu ajutorul unor așa-zise „publicaţii știinţifice de specialitate” necontrolate, și mai ales cu ajutorul internetului.
• Anual apar în lume peste 3 milioane de publicaţii „știinţifice” medicale, difuzate generos prin mijloacele amintite.
• Peste 90% dintre ele sunt difuzate prin internet, iar mai mult de 70% dintre ele nu respectă nicio regulă știinţifică, sunt nereproductibile din punct de vedere știinţific și reprezintă un risc pentru practica medicală.
• Din procentul rămas de 30% de lucrări posibil de a fi acceptate din punct de vedere știinţific și al normelor Equator, doar 25% au respectat integral normele.
• În pofida atenţionărilor repetate ale iniţiatorilor studiului internaţional asupra acestor falsuri știinţifice, doar sub 1.000 dintre ele au fost retrase de la publicare, din aproximativ 2 milioane .

        Exemplul cel mai cunoscut și foarte periculos îl reprezintă articolul lui Wakefield și colab., care a susţinut ideea falsă că vaccinul antirujeolic produce autism. Acest balast știinţific își continuă cariera pe internet. Menţinerea unor astfel de neadevăruri medicale induce incertitudine, neîncredere și dezorientare în rândul populaţiei și discreditează Medicina Academică. În bună măsură, vina poate fi atribuită și atitudinii de toleranţă, deja mult prea mare, a reprezentanţilor instituţiilor știinţifice ale Medicinei Academice.

        Câteva replici, încă palide, au început să intre în vigoare. Este vorba despre reproductibilitatea statistică a P-ului știinţific. Valoarea P-ului statistic analizat de Van Noorden R. în articolul „The science that’s never been cited”, și de Chavalarias D., Wallach JD, Li AH, Ioannidis JP în articolul „Evolution of reporting P values in the biomedical literature 1990-2015” s-a modificat în sensul descris în continuare.

Statistica medicală, între semnificativ și sugestiv. P-ul știinţific

        P-ul statistic balansează între „semnificativ”și „sugestiv”, indiferent dacă se aplică cercetărilor biomedicale fundamentale sau clinice. Între anii 1990 și 2015, de acest Graal statistic (P) au beneficiat, conform bazei de date web, un număr de 39 de milioane de articole din biologie și medicină. Presa știinţifică de specialitate este dominată de articole cotate cu p=0,05, adică cu rezultate de tip semnificativ sau sugestiv.

        Recent, mai multe reviste știinţifice de prestigiu ca Nature, JAMA, Lancet, precum și American Statistical Association, New England Journal of Medicine, scot în evidenţă câteva lucruri interesante, cel mai semnificativ fiind studiul lui Van Noorden, ce relevă următoarele: 54,8% dintre aceste publicări au fost studii știinţifice randomizate, 38,9% au fost studii clinice, 35,7% au fost meta-analize.

        Din totalul articolelor publicate, 27% nu au fost citate niciodată. În 96% dintre cazuri, valorile p-ului (0,05) acordate articolului se exprimă prin calificativul „sugestiv” sau „semnificativ”, iar reproductibilitatea metodei sau a modelului știinţific este nesemnificativ de slabă sau nulă. Din acest motiv, American Statistical Association (ASA) propune retrogradarea p-ului la 0,005! Totodată, ASA susţine că ar trebui ca datele știinţifice să fie interpretate și cotate pe baze știinţifice reale, controlabile, reproductibile, pe criterii de referinţă atestate internaţional, și nu doar pe valorile comunicate de cercetători. Se propune și o cheie unanim valabilă pentru interpretarea, validarea și cotarea rezultatelor cercetării. În lumina acestor propuneri riguros controlate știinţific, rezultă că aprecieri și cotări de tipul „semnificativ” sau „sugestiv” rămân lipsite de valabilitate știinţifică.

        Apare însă și întrebarea: „Oare cât de mult au contribuit «sugestiv» sau «semnificativ» (0,05) în diferitele promovări profesionale și academice până în prezent?! Oare ele vor continua în același mod?”. Errare humanum est, sed perseverare diabolicum. Menţinerea acestor tendinţe populiste discreditează medicina bazată pe dovezi, subminează cercetarea știinţifică și inovaţia.

Criteriile Equator și soluţiile posibile

        Criteriile Equator oferă două soluţii pentru anihilarea șarlatanismului știinţific medical:

• Soluţia urgentă: retragerea și anularea imediată a tuturor falsurilor știinţifice medicale din toate mediile publicistice.
• Soluţia preventivă: neacceptarea pentru publicare decât a lucrărilor care se încadrează în criteriile Equator. Valoarea știinţifică se apreciază în funcţie de impact și de efortul practic al lucrării, de originalitate, model de redactare, valoarea datelor statistice, reproductibilitatea lor și pragul „p”.

        Interesul actual al specialiștilor se îndreaptă spre articole de sinteză, puneri la punct, articole originale, inovaţie, cercetare clinică și cazuri clinice. Desigur, certificatul de calitate pentru publicistica știinţifică medicală va fi acordat de Societăţile Savante, Academiile de Medicină, Universităţi, Consiliile Știinţifice ale revistelor medicale și, nu în ultimul rând, de rigoarea și etica știinţifică a autorilor, independente faţă de orice alte interese sau influenţe. René Descartes în „Discurs asupra metodei” ne spune astfel: „Cercetarea individuală este meritorie, dar știinţa este o îndeletnicire colectivă”.