Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Cancerul de sân și promisiunile programului național de screening

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 5 octombrie 2018
Cancerul de sân este responsabil de aproximativ 10% din decesele cauzate de cancer în România, deși față de 2012 procentele sunt la jumătate (incidența este de 11,5%). Aceasta este concluzia raportului din 2018 al GLOBOCAN (The Global Cancer Observatory). Cancerul de sân reprezintă prima cauză de mortalitate la femeile din grupa de vârstă 15–49 de ani și a treia cauză de mortalitate pentru cele din grupa 50–69 de ani, conform Institute of Health Metrics and Evaluations, în urma unui studiu realizat de o echipă de consultanță Deloitte în 2017. O estimare pornind de la același studiu arată că 21 de femei sunt diagnosticate cu cancer la sân în fiecare zi în România.
Pentru țările aflate în curs de dezvoltare, Organizația mondială a sănătății (OMS) recomandă ca strategie depistarea precoce și efectuarea screeningului în primul rând prin examinarea clinică a sânului, mamografia fiind o metodă de screening destul de costisitoare pentru a fi inclusă în programe naționale durabile. În țara noastră, la momentul actual funcționează doar o procedură de screening oportunist pentru cancerul la sân. Ministerul Sănătății anunța în 2017 demararea unui program de depistare precoce, printr-o finanțare europeană nerambursabilă în valoare de 21 de milioane de euro. Acesta se va derula pe o perioadă de cinci ani și vizează testarea a peste 40.000 de femei.
În luna mai a anului curent, programul „Creșterea capacității instituționale și a competențelor profesionale ale specialiștilor din sistemul de sănătate în scopul implementării Programului național de screening pentru cancerul de sân” a fost implementat de Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca și Institutul Național de Sănătate Publică. Printre obiectivele proiectului lansat se numără: înființarea unui centru de referință pentru programele regionale de screening al cancerului mamar, elaborarea de metodologii, protocoale și informarea și educarea populației cu privire la necesitatea prevenției. Sorina Pintea, ministrul sănătății, spune că acest program se adresează atât femeilor asigurate, cât și celor neasigurate. În prezent se derulează prima etapă a programului, aceea a recrutării și instruirii personalului medical, iar anul viitor se va începe testarea, screeningul efectiv al celor 40.000 de femei.
De menționat că anual, la 1 octombrie, este marcată Ziua mondială a luptei împotriva cancerului la sân, iar OMS a desemnat luna octombrie ca Luna internațională a conștientizării cancerului mamar. Pentru a marca această zi, Administrația Prezidențială a luminat în roz Palatul Cotroceni. De asemenea, Ateneul Român a fost și el luminat în roz, aici Fundația Renașterea organizând o manifestare dedicată luptei împotriva cancerului la sân. În același context, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au transmis un îndemn la adresa femeilor de a efectua controale periodice. În prezent, în Programul național de oncologie sunt incluși 130.000 de pacienți, potrivit datelor din 2018 ale instituției. În cadrul acestuia se află și subprogramul de endoprotezare și reconstrucție mamară.
Cancerul mamar este o boală curabilă, singura condiție fiind depistarea într-un stadiu incipient al bolii. În ceea ce privește metodele de screening și vârsta la care ar trebui efectuat, în lume există anumite diferențe. Grupul de lucru canadian pentru prevenție recomandă mamografia pentru screening la femeile cu vârste între 50 și 74 de ani, fiind demonstrat beneficiul efectuării mamografiei la femeile de peste 50 de ani, nu sub această vârstă. În Marea Britanie, Finlanda, Danemarca, Polonia, Elveția, Norvegia, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg, mamografia este recomandată o dată la doi–trei ani pentru femeile din grupul de vârstă 50–74 de ani. Însă și pacientele cu vârste între 40 și 49 de ani care au risc crescut trebuie să efectueze screeningul periodic.
Majoritatea țărilor europene folosesc recomandările din 2015 ale Agenției internaționale de cercetare în cancer, care menționează începerea screeningului la vârsta de 50 de ani. Australia recomandă efectuarea mamografiei o dată la doi ani pentru femeile cu vârste între 50 și 74 de ani. Femeile din grupul de vârstă 40–49 de ani și cele de peste 74 de ani pot efectua această investigație la cerere, dar nu sunt incluse în grupul-țintă de screening. Imagistica prin rezonanță magnetică poate fi adăugată screeningului, conform Societății americane de cancer, la femeile care au un risc de peste 20% de a dezvolta cancer mamar.
Testarea genetică pentru BRCA1 și BRCA2 nu face parte din screeningul standard al cancerului de sân, însă femeile cu aceste modificări au un risc de aproximativ 60% de a dezvolta boala, conform Institutului național pentru cancer din SUA. În cazul acestora sunt recomandate următoarele: autopalparea sânilor lunar, examenul clinic al sânilor bianual, momografie anual, imagistică prin rezonanță magnetică începând cu vârsta de 25–30 de ani.
    Pe de altă parte, important este și suportul psihologic ce trebuie oferit pacientelor diagnosticate cu cancer de sân și care sunt supuse tratamentelor specifice. Anxietatea, depresia, nesiguranța sau disfuncțiile sexuale sunt elemente ce nu trebuie ignorate, făcând parte din managementul multidisciplinar. În România există fundații și organizații de pacienți care oferă suport psihologic pentru paciente și pentru familiile acestora. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC