Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Brexit-ul și efectele resimțite de sistemul public de sănătate

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 21 februarie 2020

Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană (UE) la 31 ianuarie 2020 și se află, în prezent, într-o perioadă de tranziție care va dura până la sfârșitul lunii decembrie a acestui an. Ce impact va avea acest lucru asupra sistemului de sănătate și asupra medicilor care lucrează în UK, rămâne de văzut.

efectul-brexit-asupra-sistemului-de-sanatateImpactul Brexit asupra sistemului public de sănătate ( NHS) este controversat și privit cu scepticism de majoritatea celor implicați direct în sistem. Un prim motiv de îngrijorare este reprezentat de recrutarea personalului medical din statele UE, în special a asistentelor medicale. Încă de la referendumul din 2016 privind Brexit, a fost înregistrată o scădere a numărului de asistente medicale angajate în UK originare din celelalte state ale UE.

Susținătorii Brexit argumentează că părăsirea spațiului european va îmbunătăți finanțele țării. În timpul unei campanii celebre pro-Brexit, un autobuz roșu a circulat prin Londra inscripționat cu următorul mesaj: „Dacă Marea Britanie nu ar trimite săptămânal bani către UE, sistemul public de sănătate ar avea 350 de milioane de lire în plus în fiecare săptămână”.

În realitate, banii trimiși către UE erau mai puțini, ziarul The Financial Times calculând contribuția la 137 de milioane de lire pe săptămână, o parte din bani revenind în țară sub forma unui rabat. Astfel, s-a estimat că, părăsind UE, fondurile destinate NHS ar crește cu 20 de miliarde de lire până în 2023.

Dispozitivele medicale și agenții terapeutici

Guvernul britanic nu a stabilit, încă, nici cum vor fi reglementate studiile clinice, dacă acestea vor continua să fie aliniate regulilor din UE. Părăsirea UE presupune și părăsirea Agenției Europene a Medicamentului ( EMA) care și-a mutat, deja, sediul de la Londra la Amsterdam.

În cazul implicării într-un studiu clinic, un acord cu EMA este obligatoriu. Odată ieșită din spațiul european, este posibil ca Marea Britanie să nu mai fie văzută de companiile farmaceutice ca o primă piață de lansare pentru anumite medicamente.

Asta înseamnă că anumite molecule ar putea fi lansate tardiv, pacienții fiind afectați în mod direct de această măsură. La momentul la care Marea Britanie a părăsit oficial UE, Departamentul de sănătate a asigurat pacienții că vor avea acces la toate medicamentele, ca până acum.

O altă controversă este cea a cardurilor EHIC (European Health Insurance Cards), care le ofereau cetățenilor din Marea Britanie servicii medicale gratuite sau la preț redus în celelalte state membre UE. Beneficiile pacienților britanici trebuie protejate prin anumite acorduri pe care autoritățile britanice au promis că le vor stabili în perioada de tranziție.

Migrația asigură jumătate din forța de muncă

Conform datelor din 2018, în Marea Britanie locuiesc aproximativ 3,7 milioane de cetățeni din restul Europei. NHS și serviciile sociale britanice sunt dependente de migrație, jumătate din forța de muncă fiind reprezentată de imigranți.

În acest sens, prim-ministrul Boris Johnson a promis o „viză NHS” pentru ca medicii și asistentele medicale din întreaga lume să poată lucra în Marea Britanie. Departamentul de sănătate și asistență socială are drept prioritate menținerea celor 65.000 de angajați europeni pentru a-și continua activitatea sub schema acordului UE.

Atmosferă apăsătoare

În ciuda asigurărilor primite de la autorități, atmosfera din țară a suferit modificări. Dr. Samantha Stancu, medic specialist în sănătate sexuală și reproducere, care lucrează de câțiva ani la Homerton University Hospital NHS Foundation Trust în Londra, povestește despre cum a simțit ea Brexit-ul:

„În principiu, nimic nu s-a schimbat până acum, deoarece suntem încă in transition period – în perioada de tranziție. Am înțeles că nu vor fi schimbări pentru cetățenii UE care se vor înregistra cu GMC (General Medical Council) până la sfârșitul anului 2020. Nu există prea multe informații despre cum va fi după. Schimbările se referă la cei care vor veni, nu la cei care sunt deja aici. Atmosfera e un pic neplăcută – mulți au plecat doar din cauza Brexit-ului, chiar unii care stau aici de mulți ani. Moralul nu mai este la fel de bun și nici atmosfera nu mai este primitoare. Nu știu dacă toți din UE, după perioada de tranziție, vor fi nevoiți să dea PLAB-ul (Professional and Linguistic Assessment Board), așa cum se întâmplă în prezent pentru cei care nu sunt din UE”.

Românii și statutul de rezident

Pentru a beneficia de toate drepturile oferite de statul britanic, românii care trăiesc în Marea Britanie au fost sfătuiți să aplice pentru statutul de rezident sau de pre-rezident. Statutul de pre-rezident (pre-settled status) se aplică pentru cei care nu au împlinit cinci ani de ședere în Marea Britanie, în timp ce aceia care au deja o vechime de minimum cinci ani pot aplica pentru statutul de rezident. Potrivit unei declarații a ambasadorului României în Marea Britanie, la sfârșitul anului trecut erau deja 437.000 de români care aplicaseră pentru una dintre cele două opțiuni.

Până acum, procesul prin care absolvenții de medicină puteau să își continue pregătirea în Regatul Unit era destul de lung și de anevoios. Pregătirea în rezidențiat începe prin intrarea în Foundation Programme, ce durează doi ani, la sfârșitul cărora se obțin competențe de bază. Toți cei care doresc să profeseze în Marea Britanie trebuie să se înscrie, în prealabil, și în GMC (General Medical Council), certificatul inițial fiind provizoriu (medicul are răspunderi limitate și este sub supervizarea unui senior).

La finalul primului an de Foundation Programme se dă un examen, iar absolvenții primesc un certificat GMC deplin (full registration), echivalentul dreptului de liberă practică. Procesul este destul de greoi și există câteva soluții alternative pentru a intra în sistem. Însă nu știm exact cum va fi începând cu 2021, după perioada de tranziție.

Organizarea NHS

Sistemul public de sănătate din Marea Britanie este o structură complexă, care a fost implementată în anul 1948, finanțat de Guvern prin intermediul taxelor și într-o mai mică măsură din contribuțiile de asigurare.

NHS oferă servicii de sănătate gratuite tuturor cetățenilor țării – toți rezidenții legali, indiferent de naționalitate. În anul 2019, bugetul a fost estimat la 139 de miliarde de lire.

NHS asigură servicii de medicină primară, spitalizări, îngrijiri medicale de lungă durată, servicii de oftalmologie și stomatologie. În paralel cu acesta funcționează și sistemul privat, utilizat de aproximativ 8% din populație, în general pentru servicii extra celor mai sus menționate.

Puncte-cheie

Într-un document realizat de Asociația Medicală Britanică (BMA) au fost subliniate câteva puncte-cheie pe care Guvernul britanic trebuie să le aibă în vedere pentru ca ieșirea din UE să nu afecteze pacienții.

BMA susține păstrarea drepturilor personalului medical provenit din alte țări europene care lucrează în Marea Britanie, drepturile studenților la medicină care își efectuează studiile pe teritoriul țării, precum și drepturile celor care își doresc să vină, în viitor, aici.

Pentru ca cei mai buni dintre cei mai buni din cadrul personalului medical să poată fi recrutați, este necesar să existe un sistem de imigrare coerent care să fie flexibil, în condițiile în care, în decembrie 2016, erau aproape 40.000 de posturi vacante de asistente medicale în Anglia.

BMA susține și recunoașterea calificării medicale – Mutual Recognition of Professional Qualifications – pentru a putea realiza schimburi profesionale pe teritoriul Europei, dar și accesul la servicii medicale gratuite sau reduse când cetățenii englezi călătoresc în Europa.

Un alt punct important este și menținerea siguranței și a protecției în sănătate. BMA consideră că este nevoie de un acord pentru a face schimb de date și a realiza prevenție alături de ECDC. Participarea la programele actuale de finanțare europeană – Horizon 2020 – și la cele viitoare este extrem de importantă pentru a finanța cercetarea.

Nu în ultimul rând, după Brexit trebuie menținută legătura cu EMA pentru a continua și a participa la toate acțiunile pentru aprobarea noilor medicamente. Iar pentru pacienții diagnosticați cu cancer trebuie să fie stabilit un acord cu Euratom (European Atomic Energy Community), pentru a asigura accesul la radioizotopi.

În Irlanda de Nord este nevoie să fie menținute deschise granițele între aceasta și Republica Irlandei pentru a putea oferi servicii de sănătate tuturor pacienților, indiferent de provincia de origine.

Etichete: brexit sistem sanatate rezidenti anglia efectul brexit recrutare medici NHS EMA

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC