În urmă cu peste douăzeci
de ani, prof. dr. Carol Stanciu de la Iași și prof. dr. Rafaele Assisi din Pozzuoli,
Italia, organizau Zilele gastroenterologiei și culturii româno-italiene. Acest proiect
a fost reluat sub coordonarea prof. dr. Dan L. Dumitrașcu, președintele Societății
Române de Gastroenterologie și Hepatologie, la început de aprilie fiind organizată
la Cluj-Napoca o întâlnire a profesioniștilor din domeniul gastroenterologiei. Participanții
au provenit din douăsprezece centre medicale de prestigiu din Italia, precum și
din alte orașe universitare din țară (Iași, Timișoara, Târgu Mureș, Sibiu, Brașov)
și din Republica Moldova.
Cu această ocazie, au fost prezentate lucrări originale și noutăți
din literatura de specialitate, s-au făcut paralele între rezultatele studiilor
asupra acelorași patologii. Atmosfera a fost destinsă și colegială, de respect reciproc,
iar schimbul de opinii apreciat ca fiind constructiv, de ambele părți. Sesiunile
au fost structurate în funcție de localizarea afecțiunii, abordând aspecte privind
tractul digestiv superior (boala de reflux, gastrita, patologia neoplazică, diagnosticul
neinvaziv și rezolvarea chirurgicală endoscopică) și tractul digestiv inferior (boala
diverticulară, tulburările de tranzit, importanța microflorei intestinale și impactul
dezechilibrului apărut la nivelul acesteia, intoleranțele alimentare).
Creșterea numărului de explorări endoscopice duce la diferențierea
unor entități patologice noi, întrebările care se ridică asupra cauzelor, prognosticului
și tratamentului deschizând noi drumuri pentru cei care integrează cercetarea în
practica zilnică. Tulburările funcționale, până nu de mult un fel de Cenușăreasă,
la granița între medicina internă (apoi gastroenterologia) și psihiatrie, sunt tot
mai prezente pe „scena” științifică, fiind dovedite conexiuni care anterior puteau
fi doar intuite.
Tematica a cuprins și noile criterii de diagnostic, cauzele și respectiv
efectele de ordin psihologic implicate în intestinul iritabil, precum și eficiența
asistenței psihologice în cazul cancerelor colorectale ereditare. Hepatologia a
fost reprezentată prin comunicări legate de hepatitele virale B și C, fără a fi
uitate cele cu etiologie autoimună. Au fost de asemenea evidențiate aspecte ale
tulburărilor de metabolism (steatoza non-alcoolică, influența microbiotei intestinale,
a sindromului metabolic sau a coexistenței litiazei biliare).
Au fost trei zile dense, sumarizate într-o listă de titluri care
stârnesc interesul, vorbitori de o calitate deosebită, o întâlnire care se dorește
a fi reeditată, ducând mai departe latura științifică îmbrăcată în bucuria de a
regăsi și împărtăși o similitudine culturală tradițională.