Pe măsură ce descoperim tainele acestui virus, descoperim plusurile și minusurile activităţii sale. Dacă vorbim despre problemele pur medicale găsim o multitudine de efecte.
Noul coronavirus a infectat peste 1 milion de persoane în Brazilia, iar America de Sud este epicentrul actual al pandemiei, cu peste 20.000 de morţi în Mexic, peste 8.000 în Peru și peste 1.000 în Argentina. El continuă să acţioneze cu o dezinvoltură îngrijorătoare.
Cum a declarat și directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, „a fost nevoie de trei luni pentru ca primul milion de cazuri să fie semnalat, însă ultimul milion de cazuri a fost semnalat în doar opt zile. (...) Nu știm unde și nici când se va produce următoarea pandemie, dar știm că ea va avea un impact teribil asupra vieţii și economiei mondiale”.
E un avertisment serios care, probabil, dacă ar fi fost lansat în decembrie nu s-ar fi ajuns la aceste semnale tardive, dar importante. COVID-19 ne-a schimbat viaţa. Pe măsură ce descoperim tainele acestui virus,
descoperim plusurile și minusurile activităţii sale.
Dacă vorbim despre problemele pur medicale găsim o multitudine de efecte. Peste tot s-a descoperit o criză a ventilatoarelor și a paturilor de terapie intensivă. Ba unele ţări, ca a noastră, a mai descoperit și o criză de doctori și asistente cu specialitatea ATI.
Era ea trâmbiţată de unii ziariști și de Colegiul medicilor de mai mult timp, dar era doar faţeta ei subacută. Nimeni nu și-a imaginat că acest simplu virus va scoate la suprafaţă acest minus.
Managerii care erau aleși pe criterii profesionale au reacţionat corespunzător și au cupat explozia de cazuri de contaminare din unităţile lor. Reacţia necorespunzătoare a altora a alimentat un alt subiect de breaking news al canalelor de știri: noile focare intraspitalicești lansate și întreţinute local.
Sigur că și pacientul a resimţit acest lucru, indiferent că venea din zona infectată sau nu. Pacienţii COVID care au ajuns să fie internaţi plecând de la greșeli personale sau de la lipsa de convingere că și lui i se va putea întâmpla au avut asistenţă medicală și izolarea care s-a impus.
Ea a devenit subiect de dispută mai ales pentru asimptomatici, pentru că au existat ipoteze că asimptomaticul nu este contagios. Acum însă se știe că el poate fi contagios, că imunitatea indusă poate fi trecătoare, dacă ne uităm la nivelul de IgG, care scade în timp.
Reacţiile individuale ale medicilor au devenit un alt subiect de controversă. Nimeni nu neagă că pacienţii non-COVID-19 au avut de suferit în această perioadă, dar de aici până la a nega pericolele mortale ale SARS-CoV-2 este drum lung.
Un plus important pentru toate unităţile dedicate tratării acestora a fost câștigul real pe linia măsurilor de asepsie și curăţenie, pe zona de achiziţionare de aparatură care de mult lipsea din dotare și pe o selecţie naturală, calitativă a personalului, dacă mă gândesc la cei care au rezistat în plin focar, spre deosebire de cei care au folosit 1.001 de tertipuri ca să se eschiveze.
Este adevărat că personalul medical, atât de mult lăudat și slăvit, obosit după presiunea psihică și fizică suferită în aceste trei luni, s-a trezit brusc, ca dintr-un duș rece, că s-ar putea să fie acuzat peste noapte ca fiind torţionar.
Și atunci de ce m-ar mai mira reacţia unor pacienţi care în izolare fumează în saloane, sparg geamuri, bat doctori, iar dacă ies și mai găsesc și niște avocaţi plini de bunăvoinţă, câștigă și niște bani din
izolarea lor. În tot acest mozaic de reacţii a fost și un element pozitiv.
De obicei medicii încurajează bolnavii. În momentul
COVID-19 aceste mesaje au luat cale întoarsă și mulţi pacienţi au empatizat cu personalul medical.
Dacă vorbim despre distanţarea fizică impusă, acceptată sau nu, ajungem la un alt moment fragil indus de COVID-19. Mulţi au constatat că este foarte greu să nu ai contacte sociale. Pentru generaţia mea a fost un examen de accesare a unor platforme online de relaţionare pe care unii l-au trecut, dar alţii nu.
O bună parte dintre concetăţenii noștri și-au construit noul echilibru în familie, dar au fost destui pentru care această distanţare a dus la apariţia unor boli psihice și la descoperirea gustului amar al singurătăţii. Cei care nu au reușit să asculte și să aplice recomandările adaptate de noul stil de viaţă într-un nou context „impus” s-au trezit în plină perioadă „obezogenă”.
Relaxarea a adus o explozie de comportamente nonconformiste și le-a dat apă la moară celor care nu cred în această pandemie. De unde, firesc, a apărut și al doilea val epidemic. A mai fost un element interesant al acestui coronavirus.
A căpătat în afară de coroana spiculată fascinantă, dar și mortală, o coloratură politică și culturală. Brusc au apărut experţi în epidemiologie din toate ariile politice. Nu am crezut că a prelungi starea de alertă poate deveni un subiect la modă și de talk show. Binele populaţiei este amortizat de binele economic.
Și pentru că vorbim despre economie, constat alte surprize. S-a înmulţit producţia de dezinfectante, măști, materiale de protecţie etc.; în afară de faptul că nu știam că nu mai avem astfel de fabrici, ele probabil dispărând în perioada când „nu ne vindeam ţara”, nu se vorbește mai deloc despre marii contributori la bugetul de stat, adică cei din industria grea.
În schimb, avem din nou industria tutunului care încearcă să ne
convingă cât de importantă este, prin actele de sponsorizare pe care le face în perioada COVID-19.
Se pare că și relaţia virusului cu poluarea ne-a fost evidenţiată în aceste luni. Deși am circulat mai puţin, deși am ucis poate mai puţine animale sălbatice, am continuat (în absenţa unei legi restrictive) să decimăm pădurile cu aceeași nonșalanţă și ne-am trezit brusc cu un nou agent
poluant – tonele de deșeuri rezultate din protecţia personalului medical și a populaţiei, care au o singură destinaţie: să fie incinerate, generând astfel o nouă sursă de poluare.
De fapt, COVID-19 a lucrat cu plus și cu minus, dar pentru omenire cred că avertismentele date sunt extrem de importante. Cursa industrializării trebuie regândită, ecologismul, spiritul civic ar trebui să primeze.
Reluarea obiceiurilor vechi, nefaste pentru societate va duce la un vid ecologic pentru generaţiile viitoare. Și pentru că Wuhan și China au devenit celebre în acest an, cred că merită să ţinem cont și de acest proverb chinezesc aplicabil pe tot mapamondul: „Dacă nu înveţi cât ești tânăr, îţi vei petrece restul zilelor plângându-te de eșecuri.”
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
