Acasă » ACTUALITATE » OPINII
Așteptări și povara de-a le împlini
S-a schimbat, fără tam-tam și surlăsăraie, conducerea Colegiului Medicilor din România. Plecat-a doctorul Borcean, fie bună și luminoasă domnia doctorului Coriu!
Iată câteva lucruri pe care noul președinte al CMR ar putea îndrăzni să le rezolve în timpurile care sunt, dar mai ales în cele care vin...
Ar fi minunat dacă, odată pentru totdeauna, acest Colegiu ar reuși să surprindă menirea lui ca organizaţie, anume să fie un forum de reprezentare a intereselor doctorilor din România. Sună banal, dar este faptic complicat, pentru că „interesele” „doctorilor” în România sunt profund diverse, divergente și mult prea des ireconciliabile. Dac-ar fi să-i tai în trei, ai de-a face cu universitarii, apoi contractanţii CNAS, fie ei în regim public ori privat, și apoi liber-profesioniștii ca mine, care tind să mulţumească pe toată lumea contra preţului stabilit la consultaţie.
Intestina luptă, doctor contra doctor, aduce, periodic, invidia medicorum la pesima-i virtute, or Colegiul tocmai aici ar merita să intervină. Cum? Simplu. Să termine munca juridică intricată prin care să clarifice ce înseamnă actul medical (cine, cum și cu ce competenţe îl practică). Să penetreze (sic!) pe cât posibil casta universitară din care, culmea, s-a născut, și să aducă mai aproape de student practica medicală autentică și performantă, nu doar riverană triburilor bine-cunoscute. Și, finalmente, să intervină corect și complet, în ceea ce privește litigiile medicale, toate care pleacă de la prezumţia de bonum/non malum sau nevinovăţie a doctorului în procesul de malpraxis.
Odată bifate căsuţele, poate ne vom regăsi într-o comunitate mai unită, mai mulţumită cu diversitatea ei, și aplecată colaborării între oameni, nicidecum dezbinării pe criterii ridicole, frecvent copilărești.
Profesorul Coriu preia frâiele acestei instituţii în cele mai negre ceasuri ale medicinei românești în ultima sută de ani. Și, odată cu așteptările bune, vine și povara de-a le împlini, de-a le transforma în realităţi. Să-i spunem, așadar, bun succes și putere de muncă!
