Newsflash
OPINII

Asigurați-vă că toți copiii sunt vaccinați!

de Vlad MIXICH - sept. 17 2015
Asigurați-vă că toți copiii sunt vaccinați!

Chirurgul Vytenis Andriukaitis, comisarul Uniunii Europene pentru sănătate, este un personaj interesant: s-a născut într-un lagăr siberian, unde părinții lui au fost deportați de sovietici, a fost unul dintre dizidenții anticomuniști din Lituania și, după 1989, unul dintre cei mai importanți politicieni socialiști ai țării. Astăzi este cel mai important demnitar european din domeniul sănătății, după ce a condus trei ani ministerul sănătății din țara sa natală, una cu o moștenire similară celei din România. Într-un interviu exclusiv pentru „Viața medicală“, comisarul european pentru sănătate atrage atenția asupra unor probleme serioase de sănătate publică specifice României.

 

 

     Viața medicală: Migrația medicilor și a asistenților medicali din estul Europei în țările mai bogate din vestul UE este deja un fenomen important. România investește în educația medicilor săi, dar nu-și permite să-i plătească la fel de bine ca în Vest. Ce soluție are Comisia Europeană la această situație care poate crea probleme serioase statelor UE mai sărace?
     Vytenis Andriukaitis: Această problemă nu e specifică României, ci tuturor țărilor cu venituri mici. Și Grecia are provocări uriașe în prezent cu migrația medicilor. Dar, după cum știți, planificarea forței de muncă din sănătate stă în mâinile statelor membre UE. Comisia Europeană poate doar să suplimenteze asistența prin care se coordonează, se aduc în dezbatere și se propun metodologii și se diseminează bune practici. Încurajăm statele membre să coopereze și să semneze acorduri despre această problemă. Vorbim despre posibilități de a se folosi diverse mecanisme de recrutare, diverse coduri de etică sau să se folosească stimulente pentru medici în așa fel încât ei să rămână acasă. Aceste instrumente trebuie folosite foarte activ între statele membre deoarece, astăzi, recrutarea și retenția personalului medical este un cartof fierbinte. În iulie 2015, Comisia Europeană a publicat un studiu prin care se identifică strategii eficiente pentru recrutarea și retenția medicilor. Vreau să atrag atenția Guvernului României și autorităților dumneavoastră locale asupra acestui studiu pentru că suntem gata să diseminăm rezultatele lui tuturor statelor membre.

 

     V. M.: România trece astăzi printr-o criză a vaccinării, în parte din cauza mișcărilor antivaccin, dar în special din cauza dificultății de procurare a vaccinurilor. Statele UE bogate nu au nicio problemă să achiziționeze vaccinuri, în timp ce statele UE mai sărace întâmpină probleme. Ce fel de sprijin poate oferi Comisia? Este Europa în fața unei crize a vaccinării?
     Vytenis Andriukaitis: Aș fi mai atent la termeni. Da, Europa înfruntă provocări în privința vaccinării. Provocări, dar nu o criză. În anumite cazuri există probleme uriașe. E o rușine că în secolul 21 un copil poate muri de o boală infecțioasă care poate fi 100% prevenită. Ucraina, nu foarte departe de România, are probleme mari cu poliomielita: doi copii au murit recent acolo de poliomielită. Criza refugiaților ridică și ea întrebări referitoare la probleme legate de vaccinare. Sunt foarte îngrijorat cu privire la nivelul scăzut al vaccinării și cu privire la răspândirea scepticismului legat de vaccinuri. Gândiți-vă la cazurile din Ucraina, sau la copiii din Spania și Germania. Acei copii nu au fost vaccinați împotriva unor boli care pot fi prevenite. Asta este absolut inacceptabil. Îl încurajez pe ministrul sănătății să ia în calcul măsuri adecvate prin care să se asigure că toți copiii sunt vaccinați împotriva bolilor care pot fi prevenite. Creșterea acoperirii vaccinale poate salva multe vieți și sunt gata să sprijin statele membre prin orice modalități pentru a implementa programe naționale de vaccinare. Desigur, asta este de competența statelor membre. Ați vorbit despre dificultatea achiziționării de vaccinuri. Dar există instrumente legale, precum mecanisme comune de achiziție. Și încurajez statele membre să folosească aceste mecanisme pentru a cumpăra vaccinuri în comun.

 

     V. M.: O altă directivă importantă este cea care reglementează fumatul și produsele din tutun. Ce măsuri concrete va trebui să implementeze România în această privință?
     Vytenis Andriukaitis: Printre altele, dispozițiile directivei impun imagini și texte de avertizare mari pe pachetele de țigări. Se interzic anumite arome caracteristice din țigări și anumite elemente înșelătoare ale acestor produse. Directiva introduce și un set clar de condiții de siguranță pentru produsele care conțin nicotină, cum sunt țigările electronice: un nivel maxim admis de concentrație a nicotinei. Există o perioadă de tranziție pentru aceste produse care oferă producătorilor și distribuitorilor timp să vândă toate stocurile existente până ce vor respecta toate cerințele directivei. Cred că această directivă poate reduce frecvența fumatului în Uniunea Europeană și astfel să reducă unul dintre cei mai importanți factori de risc la adresa sănătății europenilor.

 

     V. M.: România este una dintre țările UE cu cea mai crescută rată de rezistență la antibiotice. Directorul ECDC, Marc Sprenger, a avertizat în urmă cu un an că nu există niciun progres în România în abordarea acestei probleme. Ce poate face Comisia Europeană pentru a ajuta autoritățile române să rezolve situația?
     Vytenis Andriukaitis: E o prioritate majoră pentru mine problema aceasta. Uniunea Europeană face multe, printr-o abordare multisectorială, pentru ca să-și protejeze cetățenii împotriva rezistenței la antibiotice. Abordarea noastră se ocupă și de rezistența la antibiotice în cazul animalelor, în special cele care intră în lanțul alimentar. Încă din 2011 s-a adoptat un plan la nivel european prin care încercăm să ne asigurăm că antibioticele sunt folosite corect și de oameni și în cazul animalelor. Încercăm să încurajăm dezvoltarea de antibiotice noi și eficiente sau de alternative de tratament, să prevenim infecțiile și răspândirea lor, să îmbunătățim monitorizarea acestei probleme, comunicarea, educația și cercetarea și inovarea. La începutul lui 2015 am publicat un raport care sumarizează progresele făcute până acum și rezistența la antibiotice va rămâne și în 2016 o prioritate la nivelul UE.

 

     V. M.: Statele membre UE sunt subiectul unui sistem de monitorizare numit „Semestrul European“. Practic este un instrument prin care sistemele medicale naționale sunt influențate de Comisia Europeana. Cum a fost evaluată România?
     Vytenis Andriukaitis: Deși numărul țărilor care primesc recomandări spe­cifice pentru sistemul  medical a scăzut la 11 (Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia și Spania), importanța acestei dimensiuni va fi menținută. Semnificativ este că accesibilitatea la servicii medicale de calitate este un obiectiv explicit menționat în recomandările făcute Letoniei și României. Punctual, în cazul României se recomandă „continuarea strategiei naționale de sănătate 2014–2020 pentru remedierea problemelor legate de accesibilitatea scăzută, finanțarea scăzută și resursele ineficiente“. Următoarea întâlnire a miniștrilor sănătății din UE va avea loc la 24–25 septembrie 2015 și ar putea fi oportunitatea corectă pentru a declanșa o discuție mai strategică despre perspectiva pe termen lung a acestor recomandări.

 

     V. M.: Puteți explica pe scurt ce este acest așa-numit al treilea program pe sănătate al Comisiei Europene?
     Vytenis Andriukaitis: Este un program de sănătate (2014–2020) cu un buget total de 449,4 milioane de euro, iar Comisia a adoptat un plan anual pentru 2015 stabilind prioritățile și alocările de resurse. În acest an, prioritățile includ reducerea disponibilității băuturilor alcoolice, diagnosticul precoce și tratamentul hepatitelor virale, diagnosticul precoce al tuberculozei, evaluarea tehnologiilor medicale și sprijin pentru îmbătrânirea sănătoasă. Pentru 2015 sunt alocate 55 de milioane de euro, bani distribuiți prin granturi, licitații, premii și alte acțiuni.

 

     V. M.: În ce stadiu se află proiectul pentru o viitoare evaluare a tehnologiilor medicale comună la nivel european?
     Vytenis Andriukaitis: Încă din 2013 s-a stabilit această cooperare europeană în evaluarea tehnologiilor medicale al cărei scop este furnizarea de informații bazate pe dovezi și analize care să-i ajute pe decidenți să aloce cât mai eficient resursele în interesul pacienților și al sustenabilității sistemelor medicale europene. În octombrie 2014, Comisia și statele membre au convenit asupra unei strategii de cooperare europeană în evaluarea tehnologiilor medicale. Scopul este creșterea utilizării, calității și eficienței acestui tip de evaluări și promovarea lor în rândul decidenților. Suntem pe punctul de a transforma un proiect bazat pe cooperare într-un mecanism permanent, pentru a ne asigura că informațiile de acest tip sunt produse și refolosite la nivel național.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe