Chirurgul Vytenis
Andriukaitis, comisarul Uniunii Europene pentru sănătate, este un personaj
interesant: s-a născut într-un lagăr siberian, unde părinții lui au fost
deportați de sovietici, a fost unul dintre dizidenții anticomuniști din
Lituania și, după 1989, unul dintre cei mai importanți politicieni socialiști
ai țării. Astăzi este cel mai important demnitar european din domeniul
sănătății, după ce a condus trei ani ministerul sănătății din țara sa natală,
una cu o moștenire similară celei din România. Într-un interviu exclusiv pentru
„Viața medicală“, comisarul european pentru sănătate atrage atenția asupra unor
probleme serioase de sănătate publică specifice României.
Viața medicală: Migrația medicilor și a asistenților
medicali din estul Europei în țările mai bogate din vestul UE este deja un
fenomen important. România investește în educația medicilor săi, dar nu-și
permite să-i plătească la fel de bine ca în Vest. Ce soluție are Comisia
Europeană la această situație care poate crea probleme serioase statelor UE mai
sărace?
Vytenis Andriukaitis: Această problemă nu e specifică
României, ci tuturor țărilor cu venituri mici. Și Grecia are provocări uriașe
în prezent cu migrația medicilor. Dar, după cum știți, planificarea forței de
muncă din sănătate stă în mâinile statelor membre UE. Comisia Europeană poate
doar să suplimenteze asistența prin care se coordonează, se aduc în dezbatere
și se propun metodologii și se diseminează bune practici. Încurajăm statele
membre să coopereze și să semneze acorduri despre această problemă. Vorbim
despre posibilități de a se folosi diverse mecanisme de recrutare, diverse
coduri de etică sau să se folosească stimulente pentru medici în așa fel încât
ei să rămână acasă. Aceste instrumente trebuie folosite foarte activ între
statele membre deoarece, astăzi, recrutarea și retenția personalului medical
este un cartof fierbinte. În iulie 2015, Comisia Europeană a publicat un studiu
prin care se identifică strategii eficiente pentru recrutarea și retenția
medicilor. Vreau să atrag atenția Guvernului României și autorităților
dumneavoastră locale asupra acestui studiu pentru că suntem gata să diseminăm
rezultatele lui tuturor statelor membre.
V. M.: România trece astăzi printr-o criză a vaccinării,
în parte din cauza mișcărilor antivaccin, dar în special din cauza dificultății
de procurare a vaccinurilor. Statele UE bogate nu au nicio problemă să
achiziționeze vaccinuri, în timp ce statele UE mai sărace întâmpină probleme.
Ce fel de sprijin poate oferi Comisia? Este Europa în fața unei crize a
vaccinării?
Vytenis Andriukaitis: Aș fi mai atent la termeni. Da,
Europa înfruntă provocări în privința vaccinării. Provocări, dar nu o criză. În
anumite cazuri există probleme uriașe. E o rușine că în secolul 21 un copil
poate muri de o boală infecțioasă care poate fi 100% prevenită. Ucraina, nu
foarte departe de România, are probleme mari cu poliomielita: doi copii au
murit recent acolo de poliomielită. Criza refugiaților ridică și ea întrebări
referitoare la probleme legate de vaccinare. Sunt foarte îngrijorat cu privire
la nivelul scăzut al vaccinării și cu privire la răspândirea scepticismului
legat de vaccinuri. Gândiți-vă la cazurile din Ucraina, sau la copiii din Spania
și Germania. Acei copii nu au fost vaccinați împotriva unor boli care pot fi
prevenite. Asta este absolut inacceptabil. Îl încurajez pe ministrul sănătății
să ia în calcul măsuri adecvate prin care să se asigure că toți copiii sunt
vaccinați împotriva bolilor care pot fi prevenite. Creșterea acoperirii
vaccinale poate salva multe vieți și sunt gata să sprijin statele membre prin
orice modalități pentru a implementa programe naționale de vaccinare. Desigur,
asta este de competența statelor membre. Ați vorbit despre dificultatea
achiziționării de vaccinuri. Dar există instrumente legale, precum mecanisme
comune de achiziție. Și încurajez statele membre să folosească aceste mecanisme
pentru a cumpăra vaccinuri în comun.
V. M.: O
altă directivă importantă este cea care reglementează fumatul și produsele din
tutun. Ce măsuri concrete va trebui să implementeze România în această
privință?
Vytenis Andriukaitis: Printre altele, dispozițiile
directivei impun imagini și texte de avertizare mari pe pachetele de țigări. Se
interzic anumite arome caracteristice din țigări și anumite elemente
înșelătoare ale acestor produse. Directiva introduce și un set clar de condiții
de siguranță pentru produsele care conțin nicotină, cum sunt țigările
electronice: un nivel maxim admis de concentrație a nicotinei. Există o
perioadă de tranziție pentru aceste produse care oferă producătorilor și
distribuitorilor timp să vândă toate stocurile existente până ce vor respecta
toate cerințele directivei. Cred că această directivă poate reduce frecvența
fumatului în Uniunea Europeană și astfel să reducă unul dintre cei mai
importanți factori de risc la adresa sănătății europenilor.
V. M.: România este una dintre țările UE cu cea mai
crescută rată de rezistență la antibiotice. Directorul ECDC, Marc Sprenger, a
avertizat în urmă cu un an că nu există niciun progres în România în abordarea
acestei probleme. Ce poate face Comisia Europeană pentru a ajuta autoritățile
române să rezolve situația?
Vytenis Andriukaitis: E o prioritate majoră pentru mine
problema aceasta. Uniunea Europeană face multe, printr-o abordare
multisectorială, pentru ca să-și protejeze cetățenii împotriva rezistenței la
antibiotice. Abordarea noastră se ocupă și de rezistența la antibiotice în
cazul animalelor, în special cele care intră în lanțul alimentar. Încă din 2011
s-a adoptat un plan la nivel european prin care încercăm să ne asigurăm că
antibioticele sunt folosite corect și de oameni și în cazul animalelor.
Încercăm să încurajăm dezvoltarea de antibiotice noi și eficiente sau de
alternative de tratament, să prevenim infecțiile și răspândirea lor, să
îmbunătățim monitorizarea acestei probleme, comunicarea, educația și cercetarea
și inovarea. La începutul lui 2015 am publicat un raport care sumarizează
progresele făcute până acum și rezistența la antibiotice va rămâne și în 2016 o
prioritate la nivelul UE.
V. M.:
Statele membre UE sunt subiectul unui sistem de monitorizare numit „Semestrul
European“. Practic este un instrument prin care sistemele medicale naționale
sunt influențate de Comisia Europeana. Cum a fost evaluată România?
Vytenis Andriukaitis: Deși numărul țărilor
care primesc recomandări specifice pentru sistemul medical a scăzut la 11 (Bulgaria, Croația,
Cehia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia și
Spania), importanța acestei dimensiuni va fi menținută. Semnificativ este că
accesibilitatea la servicii medicale de calitate este un obiectiv explicit
menționat în recomandările făcute Letoniei și României. Punctual, în cazul
României se recomandă „continuarea strategiei naționale de sănătate 2014–2020
pentru remedierea problemelor legate de accesibilitatea scăzută, finanțarea
scăzută și resursele ineficiente“. Următoarea întâlnire a miniștrilor sănătății
din UE va avea loc la 24–25 septembrie 2015 și ar putea fi oportunitatea
corectă pentru a declanșa o discuție mai strategică despre perspectiva pe
termen lung a acestor recomandări.
V. M.: Puteți explica pe scurt ce este acest așa-numit al
treilea program pe sănătate al Comisiei Europene?
Vytenis Andriukaitis: Este un program de sănătate
(2014–2020) cu un buget total de 449,4 milioane de euro, iar Comisia a adoptat
un plan anual pentru 2015 stabilind prioritățile și alocările de resurse. În
acest an, prioritățile includ reducerea disponibilității băuturilor alcoolice,
diagnosticul precoce și tratamentul hepatitelor virale, diagnosticul precoce al
tuberculozei, evaluarea tehnologiilor medicale și sprijin pentru îmbătrânirea
sănătoasă. Pentru 2015 sunt alocate 55 de milioane de euro, bani distribuiți
prin granturi, licitații, premii și alte acțiuni.
V. M.: În ce stadiu se află proiectul pentru o viitoare
evaluare a tehnologiilor medicale comună la nivel european?
Vytenis Andriukaitis: Încă din 2013 s-a stabilit această
cooperare europeană în evaluarea tehnologiilor medicale al cărei scop este
furnizarea de informații bazate pe dovezi și analize care să-i ajute pe
decidenți să aloce cât mai eficient resursele în interesul pacienților și al
sustenabilității sistemelor medicale europene. În octombrie 2014, Comisia și
statele membre au convenit asupra unei strategii de cooperare europeană în
evaluarea tehnologiilor medicale. Scopul este creșterea utilizării, calității
și eficienței acestui tip de evaluări și promovarea lor în rândul decidenților.
Suntem pe punctul de a transforma un proiect bazat pe cooperare într-un
mecanism permanent, pentru a ne asigura că informațiile de acest tip sunt
produse și refolosite la nivel național.