Newsflash
OPINII

Amintirile unui medic din Marină

de Prof. dr. Viorel ORDEANU - apr. 29 2022
Amintirile unui medic din Marină

Tragediile și dramele prezentului îmi răscolesc amintiri demult uitate.

Mangalia, 22 august 1968. Orăşelul de atunci se mai înviorase în vârful de sezon turistic la mare. Acesta se dezvoltase datorită principalei Baze navale a Marinei Militare, prin ceva turism şi un început de industrie. Dar flota era în relativ repaus: se încheiaseră aplicaţiile (exerciţiile) de primăvară-vară; se terminaseră festivităţile de Ziua Marinei; unii marinari erau la București, la Blocul de paradă pentru pregătirea marii defilări de la 23 August (victoria împotriva armatei germane); unii se pregăteau pentru defilările mici din garnizoane, iar alţii erau în concediu.

marina1

În noaptea precedentă, 21 august 1968, două armate de arme întrunite ale URSS, împreună cu unităţi sau subunităţi din armatele statelor membre ale Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României) atacaseră şi ocupaseră Cehoslovacia „revoluţionară”.

Cehii şi slovacii, care nu reacţionaseră mai demult nici la ocuparea de către armata germană, şi-au ţinut armata în cazărmi şi s-au comportat ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. România, care condamnase politic vehement acest act de agresiune, era în stare de alarmă, pregătită să se apere pentru a nu avea soarta Cehoslovaciei.

Şi iată că, spre seară, Ofiţerul de Serviciu Principal pe Comandamentul Marinei Militare raportează Amiralului comandant că pe ecranele radarelor se vede o flotă uriaşă care a plecat din portul sovietic Sevastopol (Comandamentul Flotei Mării Negre, de fapt al întregii Mediterane) şi se îndreaptă spre portul Mangalia.

Amiralul ordonă „Alarma de luptă”, iar navele militare care au armament la bord ies imediat în rada portului în formaţie de luptă pentru apărarea Mangaliei. Echipajele erau deja la bordul navelor şi au părăsit portul toate navele de luptă înarmate cu rachete, torpile, tunuri, bombe antisubmarin și altele, respectiv: Vedete Purtătoare de Rachete, Vedete Torpiloare, Vânătoare de Submarine, Dragoare de Bază, Dragoare de Radă etc.

Observatorii de la Punctul de Informare de Luptă de la capătul digului urmăreau această defilare navală continuă şi înregistrau fiecare navă. Dar toate la un loc nu aveau nici măcar capacitatea de luptă a unui singur crucişător care venea spre ele, pentru că flota principală a României – distrugătoare, submarine, monitoare, hidroavioane etc. – fusese deja casată la ordinul sovieticilor. Și din acest motiv existau resentimente în plus faţă de aliatul-comandant.

Au ieşit în radă până şi navele auxiliare (nave de sprijin, remorchere etc.), care aveau doar un minimum de armament uşor pentru apărarea proprie. Au venit şi Şalupele Maritime, care au fost oprite iniţial, dar comandanţii lor au replicat că au mitralieră grea la bord, deci sunt nave înarmate (!).

Şi în urma tuturor, apare grăbit, clătinându-se şi „gâfâind”, şi micul BM (Bac Maritim), un fel de vagon de marfă plutitor, având motor de tractor, destinat pentru aprovizionarea navelor aflate în radă, cu echipaj format din doi marinari: un caporal militar în termen (cu rol de comandant, timonier şi puntist) şi un soldat (mecanic și motorist).

Observatorul, nevenindu-i să-şi creadă ochilor, le strigă prin portavoce, complet nemilităreşte:

– Bă, voi unde dracu’ mergeţi? 

Și primeşte răspunsul: 

– În poziţie!

– Păi ordinul este că numai navele cu armament la bord!

– Şi noi avem armament, două AKM!

În situaţia dată, răspunsul era fără replică, aşa că au primit aprobarea neoficială: 

– Bine, treceţi, dar să nu îi încurcaţi pe ceilalţi!

Această „flotă de strânsură” mică, dar neînfricată părea, pe ecranul radarului, aproape la fel de numeroasă ca şi puternica flotă de invazie care venea. În plus, radarele şi sateliţii vedeau că în port mai sunt şi alte nave, dar care, în realitate, nu erau decât șlepuri-dormitor nepropulsate, nave la reparat în Şantierul naval, ţinte plutitoare care simulează nave de luptă pentru trageri navale etc.

Aşa că flota de invazie, derutată de numărul neaşteptat de mare de nave şi de atitudinea lor ofensiv-defensivă, a virat spre sud şi a intrat în portul bulgăresc Varna, ca aliat şi prieten neanunţat. Tentativa de debarcare navală, concomitentă cu tentativa de trecere cu blindate a frontierei din Bucovina, a eşuat. Armata Română şi-a făcut datoria, de la generali şi amirali până la gradaţi şi soldaţi.

După ani, generalul Raul Buliga, Șeful de Stat Major și apoi Comandantul Armatei I (Bucureşti), spunea că, dacă nu eşti mai tare decât inamicul, măcar să îi arăţi că nu eşti de acord cu el, să te opui cu hotărâre şi probabil că acesta va renunţa. A aplicat această strategie şi în Revoluţia Română din 1989, cu duşmanii veniţi „în ajutor” din Vest şi din Est şi, ca urmare a succesului militar, a fost scos la pensie de conducerea (rusofilă?) postrevoluţionară, iar Armata Română a fost din nou restructurată şi redusă. Sic transit gloria mundi...

Morala acestei povestiri sau „lecţia învăţată” este că vitejia este nu numai a vitejilor, indiferent de rang şi grad, ci şi a poporului lor care își apără patria. Așa cum a spus acum 200 de ani Tudor Vladimirescu, la prima tentativă de modernizare prin luptă revoluţionară a Ţării Româneşti:
„Patria este norodul, iară nu tagma jefuitorilor!”. 

Citiți și: Profesorul Brânzei, duhovnic, prieten și medic pentru pacienți

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe