Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Amintiri cu un bătrânel simpatic

Viața Medicală
Prof. dr. Ostin C. MUNGIU vineri, 25 august 2017
     În 1994, am participat la Congresul Federației Europene a Filialelor IASP (Asociația internațională pentru studiul durerii), la Verona, ca debutant în calitatea de membru al consiliului acestui for european, reprezentând Asociația Română pentru Studiul Durerii. Înainte de deschiderea festivă, s-a apropiat de mine un bătrânel simpatic care, apucând cu o mână ecusonul ce îmi atârna de gât, m-a întrebat cum se pronunță numele meu. I-am răspuns și, după ce a repetat de două-trei ori numele așa cum îl pronunțasem eu, mi-a mulțumit, a dat din cap și s-a îndepărtat. Mărturisesc că atunci nu știam cine este, dar după câteva minute l-am văzut urcând pe scenă pentru a rosti cuvântul de deschidere al congresului. În discursul său, a rostit și numele proaspeților consilieri, printre care și pe al meu. Atunci am realizat că era vorba despre celebrul Ulf Lindblom, membru fondator al IASP (1973) și, ulterior, președintele ei (1990–1993).
     Ulf Lindblom s-a născut în 1927. A absolvit studiile medicale în țara sa natală, Suedia, specializându-se în neurologie. A parcurs o carieră universitară strălucită, devenind profesor la Institutul Karolinska în 1975, poziție pe care a ocupat-o până la pensionarea sa, în 1992. În toată cariera sa, a împletit cercetarea fundamentală în domeniul neurofiziologei durerii cu cercetarea și practica clinică. Chiar și în teza sa de doctorat, intitulată „Excitabilitatea și organizarea funcțională a unei unități tactile periferice”, a utilizat date obținute atât de la animale, cât și de la subiecți umani. Studiile sale ulterioare au adus informații noi privind mecanismele de modulare a senzației dureroase, atât în sens ascendent, cât și descendent.
     Profesorul Lindblom a adus contribuții semnificative la cunoașterea mecanismelor algezice, publicând lucrări atât în cazul nevralgiei de trigemen, cât și în domeniul durerilor neuropatice – ultimele realizate în colaborare cu cercetători americani, în timpul unui an sabatic petrecut la Universitatea Syracuse din Statele Unite ale Americii.
     După cum a remarcat și Jean-Marie Besson (fost președinte IASP), una dintre marile realizări, care i-a adus o recunoaștere mondială, a fost dezvoltarea unor tehnici psihofizice atât la indivizii sănătoși, cât și la pacienții cu probleme neurologice. Cunoscute sub acronimul QST (Quantitative Sensory Testing), aceste tehnici au permis o abordare mai sistematică și rațională la pacienții care prezentau nevralgii periferice. Pe această bază s-a putut face o clasificare a diferitelor tipuri de neuropatii, luând în considerare simptome ca hiper­algezia și alodinia.
     În timp ce a condus IASP, Ulf Lindblom a militat pentru îmbunătățirea relațiilor și colaborării dintre diverse grupuri de cercetători europeni. Eforturile sale s-au materializat prin înființarea Federației europene de durere (EFIC), a cărui prim președinte a fost între 1992 și 1995. Personal, nu pot uita cum ne-a luat apărarea într-un consiliu al EFIC, când un elvețian a cerut ca țările foste socialiste să fie excluse din acest organism european dacă nu contribuie financiar. A explicat atunci adunării că încă suntem prea săraci și că ar fi o pierdere pentru toți dacă cercetători talentați din aceste țări ar fi împiedicați să participe la manifestările științifice de algeziologie din Europa.
     O altă realizare a sa a fost înființarea publicației European Journal of Pain, care are astăzi o reputație mondială. Nu este de mirare că, datorită prestigiului său internațional, au fost înființate două premii cu numele său: „Ulf Lindblom Young Investigator Award for Clinical Science” (IASP, 2008) și „Ulf Lindblom Distinguished Lecture” (EFIC, 2009).
     Ulterior primei noastre întâlniri din Verona, am avut ocazia să mă aflu de mai multe ori, în condiții mai relaxate, în preajma sa. Era dotat cu rarul talent de a te face să te simți bine, împărtășind cu generozitate cunoștințele sale enciclopedice și oferind sugestii de colaborare între grupuri de cercetători din diverse țări. Neluând seama de pensionare, a fost prezent, atât cât l-au ținut puterile, la toate manifestările EFIC sau IASP din Europa.
     Profesorul emerit Ulf Lindblom s-a stins din viață cu doar câteva zile înainte de a împlini 90 de ani.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC