Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Adevărat și fals în gestionarea COVID-19

De peste două luni asistăm la tot felul de informaţii diseminate cu mare largheţe și de specialiști în coronavirus descoperiţi peste noapte, un fel de „fotbaliști” care lovesc cu sete în „coroana” lui SARS-CoV-2.

Este foarte important să decantăm ce înseamnă fals în informare, când vorbim de știri cu caracter general și de cele cu valoare știinţifică.

Există știri fără coloratură știinţifică și pe site-ul OMS, dar oare cine le citește?! Pleacă de la anunţarea ineficacităţii folosirii foenului pentru încălzirea cavităţii nazale, a consumului protectiv de usturoi sau a administrării ultravioletelor pe piele, până la infirmarea existenţei unui leac miraculos de prevenţie. Sigur că există și două confirmări importante pe același site: riscul binecunoscut al vârstnicului de a face boala mai frecvent și folosirea termo-scanner­ului cu încredere pentru depistarea precoce a febrei.

Mai este însă un anunţ care începe să meargă spre zona gri și care separă adevăruri cu „iz” medical de unele discutate mult înainte de ameninţarea acestui coronavirus, și unde actorii principali sunt vaccinurile. Vaccinul antipneumococic, chiar dacă protejează pentru infecţii cu Streptococus Pneumoniae, nu are o contribuţie suplimentară la protecţia anti- COVID-19. Mai este o știre despre ţările care au practicat curent vaccinarea BCG, și unde s-a emis ipoteza protecţiei suplimentare faţă de alte ţări care au renunţat. Aceasta din urmă este o ipoteză emisă de un cercetător cu origini românești din Olanda, care a stârnit lumea medicală. Dacă este adevărată, atunci ea ar trebui judecată în perioada post-epidemie, când studii temeinice ale infectaţilor asimptomatici versus cei simptomatici sau sever infectaţi vor corela și vor face evaluări. A te grăbi să arunci în circulaţie acest anunţ nu face decât să agite omul de rând. Am și primit telefoane de la pacienţi care îmi solicitau deja acest gen de vaccinare.

Furcile caudine din medicină

Adevărurile medicale vin și ele, îmbrăcate, mai mult sau mai puţin, în aureole strălucitoare de cei care le-au lansat. Și aici regăsim conflicte ale unor cercetători grupaţi pe școli, naţiuni, interese comerciale etc. De exemplu, francezii sunt adepţii hidroxiclorochinei, americanii, din contră, semnalează și se concentrează mai mult pe efectele adverse ale acesteia când este combinată și cu azitromicină. Apoi vin toate indicaţiile terapeutice din ghidurile pe care fiecare naţiune a încercat să le pună rapid la dispoziţie, cu tabere formate pe criterii știinţifice, în dezbateri interminabile.

„Furcile caudine” funcţionează bine în lumea medicală. Nu au scăpat de critici din partea unor adversari de talie din lumea medicală nici intervenţiile din terapia intensivă, unde, dacă iniţial se pleda pentru ventilaţie invazivă și scurtarea testării anterioare a ventilaţiei non-invazive, acum se merge în direcţia oxigenoterapiei, supravegherii și oxigenoterapiei la debit înalt. Dacă mai adăugăm și necunoscutele patogenice, cu pledoaria pentru mecanisme tromboembolice sau invazie alveolară, avem, aparent, un tablou complet al bolii disecată zilnic de ziariști mai mult sau mai puţin pregătiţi în domeniul medical.

Concluzii pripite surprinzătoare

Dar lucrurile nu se opresc aici. Sunt identificaţi și puși la zid factorii de risc, iar concluziile sunt surprinzătoare, fără a se aștepta o confirmare din studii randomizate, de lungă durată. Astfel, cercetătorii germani au semnalat că zonele de pe continentul european cele mai poluate sunt conectate la numărul cel mai mare de îmbolnăviri (probabil, bazate pe mecanisme pro-inflamatorii generate de factori poluanţi).

În schimb, cercetătorii francezi au remarcat, într-un spital din Paris, că numărul de fumători infectaţi cu COVID-19, ca și cel al formelor severe de boală, este sub media statistică a fumătorilor francezi pe ansamblul ţării. Imediat s-a emis ipoteza că nicotina protejează faţă de COVID-19 și s-a șters cu buretele tot ce atrăgea atenţia din studiile chinezești, unde la categorii de risc erau incluși bărbaţii fumători.

În același timp, s-au uitat complet efectele delatorii ale nicotinei, care prin vasoconstricţie generează hipoxie la nivel de organe importante aflate între ţintele primare ale virusului: cordul și plămânul.

Ce a urmat? Toată presa românească a pus în prima pagină acest anunţ, site-urile fumătorilor au abordat informaţia cu o aroganţă greu de imaginat, atacându-i pe cei care mulţi ani au arătat efectele nocive ale fumatului. Dacă aici adăugăm că se vorbește doar de nicotină și se uită complet că în ţigară vin la pachet o multitudine de agenţi toxici, carcinogenici, am putea să realizăm impactul „securizant” pe un fumător înveterat.

Dureros este însă cu totul alt element. Toţi cei care afișează ostentativ dreptul de a fuma ulterior dispar prin diferite boli, mai mult sau mai puţin grave, în spitalele unde abundă exemplele efectelor nocive ale tutunului. Mai regăsim și alte intervenţii ale industriei tutunului, pe care poate ar trebui să le reţinem și să ne amintim de ele când vom judeca, la rece, ce este „fake” sau real: anunţul de descoperire a unui vaccin
anti-COVID-19 plecat de la planta de tutun sau multiplele stipendii pentru Crucea Roșie și anunţul repoziţionat că dacă ar fi controlat traficul la negru de ţigări, s-ar putea face o multitudine de lucruri cu acești bani irosiţi pentru sănătatea românilor.

Vapingul și riscul infectării cu SARS-CoV-2

Sigur că mai este și un alt capitol care merită menţionat – folosirea ţigării electronice. Am fost admonestat în scris că am semnalat potenţiale riscuri pentru infecţia cu coronavirus la „vapers”, bazat pe articole știinţifice publicate. Nu fac altceva decât să reproduc afirmaţiile publicate deja și actualizate în presa medicală, pentru că ele trebuie cunoscute așa cum au fost studiate: „Fumatul are capacitatea de a regla la un nivel mai ridicat receptorul ACE2, care este sensibil și la virus, și de a face mai vulnerabil fumătorul și pacientul cu BPOC. Ţigara electronică de asemenea nu pare să fie o opţiune sigură” (1,2). Consumul de ţigară electronică a adus în studiile clinice evidenţe de agresiune pe epiteliul căilor aeriene, de inflamaţie și tulburări ale oxigenării (3,4). De asemenea, aerosolii și vaporii degajaţi în proximitate ar putea fi contributivi la diseminarea coronavirusului.

Sunt autori care recomandă monitorizarea impactului ţigării electronice asupra severităţii COVID-19, supravegherea prin CT și întreruperea consumului în momentul apariţiei simptomatologiei (5). Alţii recomandă la vârstnici întreruperea consumului de ţigări electronice și de ţigări pe perioada pandemiei (6). Sigur, există o școală britanică ce susţine că acestea nu sunt dăunătoare, există experţi care susţin chiar mai mult: că propilen glicolul de la cartușul de ţigară electronică protejează faţă de COVID-19. Nemaivorbind că am găsit și unii autori care încearcă să vadă dacă dispozitivul elaborat pentru ţigara electronică nu ar putea să fie folosit pentru administrarea unor soluţii antivirale (7).

Dacă tot vorbim de știri fabricate, posibil false sau adevărate, cred că trebuie să fim foarte atenţi cine le judecă și cine le emite (atenţie mare dacă cei care o fac sunt cercetători „independenţi”), iar timpul și studiile de durată făcute după toate regulile artei sunt sigur că vor discerne. Altfel, vom ajunge la vorba marelui matematician Grigore Moisil: „Dacă pui o fesă pe o plită încinsă și cealaltă pe un bloc de gheaţă, media e bună, dar în realitate e vai de fundul tău”.

Bibliografie
1. Brake SJ, Barnsley K, Lu W, McAlinden KD, Eapen MS, Sohal SS. Smoking Upregulates Angiotensin-Converting Enzyme-2 Receptor: A Potential Adhesion Site for Novel Coronavirus SARS-CoV-2 (Covid-19). J Clin Med. 2020;9(3):841. Published 2020 Mar 20
2. Layne N. Smoking or Vaping Increases Risks for Those with Coronavirus: NYC Mayor. [(accessed on 10 March 2020)];2020 Available online: https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-usa-vaping-idUSKBN20V0Z0.
3. Javelle E. Electronic cigarette and vaping should be discouraged during the new coronavirus SARS-CoV-2 pandemic [published online ahead of print, 2020 Apr 18]. Arch Toxicol. 2020;1–2
4.Chaumont M, van de Borne P, Bernard A, Van Muylem A, Deprez G, Ullmo J, Starczewska E, Briki R, de Hemptinne Q, Zaher W, Debbas N. Fourth generation e-cigarette vaping induces transient lung inflammation and gas exchange disturbances: results from two randomized clinical trials. Am J Physiol Lung Cell Mol Physiol. 2019;316(5):L705–L719
5.Volkow ND. Collision of the COVID-19 and Addiction Epidemics [published online ahead of print, 2020 Apr 2]. Ann Intern Med. 2020;M20-1212
6. Satre DD, Hirschtritt ME, Silverberg MJ, Sterling SA. Addressing problems with alcohol and other substances among older adults during the COVID-19 pandemic [published online ahead of print, 2020 Apr 22]. Am J Geriatr Psychiatry. 2020
7. Manning TJ, Thomas-Richardson J, Cowan M, Beard T. Vaporization, bioactive formulations and a marine natural product: different perspectives on antivirals [published online ahead of print, 2020 Apr 20]. Drug Discov Today. 2020.

Etichete: știri false nicotină covid vaping ACE2

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC