Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă

Vânzătorii de Haloimes

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU joi, 31 octombrie 2013

Schimbarea discursului reformator al ministrului sănătăţii, de la oferta unui pachet zis „de bază“, în fapt universal, la pachete diferenţiate în funcţie de statutul de asigurat (public), are vreo semnificaţie pentru viitorul reformei sistemului de sănătate? Până la urmă, spre deosebire de punctele negociabile ale fiecărei viziuni de schimbare, universalitatea accesului la îngrijiri de sănătate era o decizie politică ce părea asumată în deplină cunoştinţă de cauză. Să ne aşteptăm şi la alţi paşi şovăitori? (Dr. A. M.)

 

 

   Hulem înseamnă vis şi „visul“ este dreptul la viaţă, îşi învaţă audienţa regizorul Harry Eliad, încercând să explice mesajul piesei „Vânzătorii de Haloimes“. În Bucureştiul anilor ’50, de dinaintea valului de plecări către Ţara Sfântă, haloimes însemna însă, mai întotdeauna, o aiureală, o vorbă în vânt. E cuvântul care mi-a venit în minte când am aflat de schimbarea la faţă, cu privire la „pachetul de bază“, a ministrului Eugen Nicolăescu, în propoziţia: „Un haloimes! Dar la ce te poţi aştepta de la asemenea oameni?“.
   Un haloimes, o vorbă în vânt, o aiureală care trebuie analizată cu răceală, fără a cădea în capcana ridicatului scârbit din umeri. Aşadar, cine sunt cei cărora Nicolăescu le promite „pachetul de bază“ în forma sa malnutrită până la caşexie? În principiu, toţi locuitorii României, cetăţeni ai ţării sau nu, care nu contribuie financiar la sistemul de asigurare al statului. Nu am reuşit să aflu câţi asemenea oameni sunt în prezent pe teritoriul ţării, dar cred că am înţeles că nu au venituri impozabile; nu au achitat lunar cel puţin 38 de lei şi 50 de bani, adică 5,5% din ce este definit drept salariu minim; au peste 18 ani şi nu sunt înscrişi într-o formă de învăţământ superior; şi nu sunt soţ/soţie ai unor asiguraţi.
   Pentru aceşti oameni, reforma Nicolăescu prevede, gratuit, servicii de prevenţie, asistenţă de urgenţă şi serviciile prevăzute în cadrul programelor naţionale. E mult, e puţin? Nu ştim, aşa că poate e mai bine să aplicăm criteriile în câteva scenarii realiste.
   Un tânăr de 19 ani, fără ocupaţie, care nu a reuşit la bacalaureat şi stă cu părinţii este atacat de câţiva necunoscuţi în drum spre casă, seara, de la bodega din comună. Altercaţia rezultă în plagă înjunghiată în abdomen şi pierderea conştienţei. Pacientul este transportat cu ambulanţa până la heliport, apoi cu elicopterul până la spitalul judeţean. Examenul clinic, puncţia şi tomografia computerizată a abdomenului indică laceraţia hepatică, pentru care se intervine chirurgical. Starea postoperatorie este complicată de peritonită şi pneumonie de aspiraţie, tratate timp de şase zile în unitatea de terapie intensivă. Externarea are loc zece zile mai târziu, cu recomandarea de a reveni săptămânal pentru control la cabinetul de chirurgie al policlinicii în următoarea lună.
   O femeie divorţată, în vârstă de 52 de ani, se întoarce în satul natal după terminarea sezonului de lucru agricol din Spania. E toamnă, a venit gripa. Fără asigurare, deci fără acces la medicul de familie, un episod febril, cu mialgii, artralgii şi tuse e tratat de pacientă cu miere şi lămâie, aspirină şi vitamina C. În săptămâna care urmează, tusea devine productivă şi e însoţită de dispnee la efort, pentru care bolnava îşi administrează „inhalaţii“ de aburi dintr-o oală cu apă şi sare. Două zile mai târziu, serviciul de urgenţă este chemat după ce o vecină milostivă o descoperă cianotică, cu frisoane, în pat. Diagnosticul este de pneumonie multilobară cu exsudat parapneumonic şi bacteriemie, iar bolnava va necesita patru zile de suport mecanic al ventilaţiei în unitatea de terapie intensivă, urmate de o săptămână în secţia de medicină internă.
   Sper că veţi fi de acord că toate intervenţiile necesare în aceste cazuri se înscriu la rubrica serviciilor de urgenţă, la care se referă Eugen Nicolăescu. Ele vor fi furnizate gratuit şi, în acest fel, vor anula distincţia dintre cineva care are asigurare şi cineva care nu are. Aşadar, despre ce face vorbire Eugen Nicolăescu? Unde sunt diferenţele? În operaţiile de cataractă? În protezările de şold sau genunchi? În tratamentul ulcerului gastric, al colitelor cronice, al infertilităţii, al stenozei spinale, al demenţei vasculare? Luminaţi-ne, domnule ministru!

 

 

Aequanimitas este titlul unui discurs rostit în 1889 de Sir William Osler, părinte-fondator al medicinii interne în America de Nord; semnifică virtutea de a accepta lucrurile aşa cum sunt.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC