Psihologii atrag atenţia asupra unei forme
de dependenţă multiplă, care ameninţă segmentul tânăr al populaţiei şi mai ales
adolescenţii. Este vorba de combinaţia alcool-marijuana-folosire excesivă a
tehnologiei digitale, care produce izolare, lipsă de performanţă şcolară,
schimbări de mentaţie şi afect şi abandonarea vieţii normale, pentru una
virtuală.
Mai multe practici sociale abuzive au fost
identificate în trecut ca potenţiale căi spre dependenţă: uzul excesiv al
televiziunii, al maşinilor de jocuri, ca şi al jocurilor de noroc. Dar explozia
digitală a ultimului deceniu a oferit – într-un timp scurt – multiple aparate
(computere portabile, tablete, telefoane „inteligente“, ceasuri-computer), care
pot ocupa întreaga zi şi, nu arareori, mari părţi din noapte, scoţând practic
tinerii din viaţa de familie şi a societăţii. Dependenţa de internet, folosirea
problematică a internetului, iDisorder, folosirea patologică a computerului sunt
câteva din numele date acestei tulburări de comportament, încă neinclusă pe
lista oficială a dezordinilor psihice şi a dependenţelor „clasice“ (droguri,
alcool, sex etc.).
Varianta de dependenţă tehnologică specific
legată de folosirea computerului şi a accesului la internet se răspândeşte cu
repeziciune din cauza a trei factori principali: accesibilitate, control şi
excitaţie. Problema există în multe ţări şi pare să fie direct proporţională cu
nivelul de trai.
Direcţiile de căutare online ale
adolescenţilor dependenţi de internet sunt – printre altele – pornografia
(varianta cibernetică a obsesiilor sexuale), stabilirea de relaţii (tendinţa
compulsivă de a comunica şi de a căuta parteneri, de care tânărul duce lipsă în
viaţa reală), cumpărarea de lucruri interzise pentru vârsta lor (alcool,
ţigări, obiecte vestimentare, arme), căutarea riscurilor (afilierea cu
terorismul, învăţarea tehnicilor de obţinere a armelor şi explozibililor,
acumularea de cunoştinţe care oferă suportul ideologic pentru acţiuni
antisociale, deprinderea abilităţilor de hacker) şi participarea la activităţi
pe care cel în cauză nu le poate obţine în viaţa reală.
Dar cea mai mare parte a timpului de
computer este o pură irosire: jocuri, filme, texte cu subiecte minore,
hoinăreala pe net. Copii de ciclul doi au recunoscut că trimit cel puţin 100 de
SMS-uri pe zi.
Analiza profilului adolescenţilor care
ajung dependenţi de internet arată frecventa asociere cu depresia, nivelul
scăzut al stimei pentru propria persoană, timiditatea exagerată, tendinţa la
izolare, schimbarea bruscă de dispoziţie şi diferite grade de disfuncţie de
integrare socială. Prin folosirea îndelungată a computerului, adolescentul
poate ajunge să dedice cea mai mare parte a vieţii lui acestei activităţi,
anulând alte forme de participare la viaţă de care era legat în trecut. El
poate dezvolta conflicte (interpersonale şi cu alţii), arată semne de
modificare a comportamentului şi – dacă este privat de accesul la computer –
arată aceleaşi simptome de înţărcare pe care le are orice alcoolic privat de
băutură. Un studiu recent a arătat că tinerii care au ajuns să fie dependenţi
de computer au o tendinţă mai ridicată de a folosi droguri recreaţionale.
23% din elevii şi studenţii americani au
recunoscut că folosesc marijuana în mod constant. Cifra reală poate fi însă
mult mai mare. Recenta decriminalizare şi legalizare a marijuanei în şase state
americane (California, Nevada, Oregon, Alaska, Maine şi Colorado) nu va face
altceva decât să mărească accesul tinerilor la drog.
Dintre elevii de clasa a opta, 54% au
declarat că folosesc alcool; procentul a fost mai mare la cei de clasa a zecea
(72%) şi a noua (82%). 31% din elevii de clasa a douăsprezecea din şcolile
americane se califică drept băutori inveteraţi. Dintre adolescenţii consumatori
de băuturi, 40% ajung alcoolici la vârsta matură, faţă de media naţională de
10%.
În lumea contemporană, din ce în ce mai
tehnologizată şi mai competitivă, pregătirea adecvată a tinerilor în şcoli şi
facultăţi cere motivaţie, efort şi eliminarea distracţiilor superficiale, pe
toată durata studiilor. Dar generaţia actuală de tineri pare mult mai înclinată
spre texting-ul de banalităţi şi folosirea tuturor aplicaţiilor digitale
posibile, decât spre dedicarea pentru muncă şi studiu. Această nouă pasiune,
mai ales atunci când este asociată cu folosirea de droguri şi alcool, poate
anihila o mare parte a tineretului din ţări în care ei îşi pot permite să facă
opţiunile nepotrivite.
Tripla dependenţă se tratează ca orice altă
formă de adicţie: terapie de grup, consilieri psihologi şi educatori, orientarea
spre alte activităţi. Dar este nevoie de decizia de pornire, de intenţia de a
găsi calea spre normalizare şi de suportul susţinut al familiei. Şi mai ales de
recunoaşterea problemei şi de intenţia de a găsi căi de rezolvare adevărată, nu
de ascunderea realităţii sub vorbele amăgitoare: „Aşa sunt tinerii“.
