Newsflash

Stresul și capacitatea de a-ți stăpâni emoțiile

Stresul și capacitatea de a-ți stăpâni emoțiile
     De mic copil eram amuzată de exercițiile de simulare pentru situațiile de urgență. Mi se păreau inutile, din moment ce în mod clar nu exista un pericol real și, oricum, oamenii păreau să nu depună prea multe eforturi în a le realiza corect, ca la carte. Mai târziu, după ce m-am maturizat, am devenit un cetățean responsabil și am conștientizat cu adevărat realitatea pericolelor iminente și importanța fiecărui lucru bine făcut, fiecărui antrenament, fiecărui efort depus pentru a deveni competent, atât în microsfera socială individuală, cât și ca om de bază în societate.
   Cei șase ani de facultate trec neobișnuit de repede pentru a se încheia într-un mod glorios și înspăimântător cu „marele examen de rezidențiat”. Este examenul vieții noastre de medicinist, este tot ce am acumulat, în mod teoretic și practic, de-a lungul anilor cu materii cvasiimposibile, stagii matinale, gărzi peste program. Totul se rezumă la patru ore de examen, 200 de grile și un borderou cu buline. Este un stres psihologic mult mai mare decât orice exercițiu de evacuare din grădiniță, orice incendiu planificat sau nu, ori examen imposibil peste care am trecut noi, studenții mediciniști, până acum. Așa că se naște întrebarea de om responsabil și precaut: De ce să nu ne pregătim pentru această teroare din timp?

 

Munca din spatele organizării

 

     Matei Mandea, reprezentantul SSER (Sesiunile de simulări ale examenului de rezidențiat), organizatorul din acest an, ne-a prezentat toate detaliile pe care orice student medicinist „în fază terminală” (la figurat, desigur) ar trebui să le cunoască. Proiectul simulărilor săptămânale ale examenului de rezidențiat se adresează studenților din anul șase, dar și celorlalți absolvenți ai facultăților de medicină din România care doresc să se pregătească din timp pentru susținerea examenului ce le va defini cariera.
   Anul acesta este al optulea an în care Societatea Studențească de Chirurgie din România desfășoară simulările. De la an la an, organizatorii încearcă să îmbunătățească metodologia de desfășurare, astfel încât aceasta să fie cât mai apropiată de cea stabilită de Ministerul Sănătății. „Pregătirea proiectului este una laborioasă și susținută, pentru a putea avea șase simulări cu subiecte asemănătoare celor din cadrul examenului. Dar toată organizarea aceasta se bazează pe ajutorul studenților facultăților de medicină din patru centre universitare. De anul acesta, simulările se desfășoară concomitent în București, Constanța, Craiova și Sibiu”, explică Matei Mandea.
   Acest proiect se bazează pe două resurse foarte importante. Una este reprezentată de studenți, iar cealaltă de medici, care dau dovadă de bunăvoință și colegialitate, prin realizarea subiectelor de concurs. În București, simulările se desfășoară, în acest an, în parteneriat cu Societatea Studenților în Medicină din București și cu susținerea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. „Sperăm să reușim în viitor să atragem și organizatorul oficial al examenului de rezidențiat – Ministerul Sănătății –, pentru a putea beneficia de experiența și suportul tehnic dar și științific, pentru a avea o organizare cât mai profesionistă”, adaugă Matei.
    În cadrul simulărilor, tematica de examen este respectată, iar subiectele sunt realizate din cele două volume ale compendiului de specialități medico-chirurgicale. Corectarea și acordarea punctajelor este similară cu a examenului de rezidențiat. Pe lângă aceste simulări săptămânale, care au mai mult rolul de pregătire și acomodare, în luna octombrie se va realiza și testul final înainte de examen.
   „Noi credem că acest proiect este un real sprijin pentru studenții care vor să se pregătească din timp pentru o carieră în România, cu tipul de examen (grilă) și cu atmosfera. De la an la an avem din ce în ce mai mulți participanți și sperăm ca prin aceste simulări să creștem atât nivelul absolvenților facultăților de medicină, cât și numărul medicilor care vor să profeseze în țară”, susține Matei Mandea, organizator SSER.

 

Și bulinatul provoacă stres

 

     Din experiența personală a primelor trei simulări de acest tip, nu pot decât să laud această idee minunată și să subliniez încă o dată evidentul: sunt extrem de utile, absolut necesare și te pun în situații asemănătoare examenului, îți provoacă emoții aproape identice, reale, și îți oferă ocazia de autocunoaștere și autoanaliză. Colegii care au participat la SSER împărtășesc aceleași sentimente.
    „Simulările examenului de rezidențiat mi-au dovedit anul acesta că au un rol destul de important în pregătirea studentului de an șase. În ceea ce mă privește, cel care mi-a pus probleme a fost timpul. Cele patru ore par de ajuns, însă e destul de compactat totul. În afară de faptul că trebuie să stăpânești foarte bine materia ca să poți rezolva cele 200 de întrebări grilă în timp util, peste asta se mai adaugă și stresul bulinatului variantelor corecte, care îți ia din timp mai mult decât s-ar crede. După două-trei astfel de participări, mi-am format propriul stil de a trece prin întrebări și de a nota răspunsurile sub formă de buline. M-am obișnuit și cu atmosfera destul de apăsătoare, întrucât cei din organizare au reușit să simuleze destul de bine examenul propriu-zis, și, poate cel mai important, m-am ambiționat să trec cu mai multă atenție și seriozitate prin materie, pentru a obține un punctaj mai mare decât la simulări”, mi-a spus Mădălina Canache, studentă în anul șase.
    „Cine crede că nu poate greși la bulinat variantele corecte sau în a înțelege corect întrebările, se înșală sau nu ia în calcul componenta emoțională. Subestimând dificultatea lor, mi s-a întâmplat de la prima simulare să greșesc la completarea borderoului și să nu mă încadrez în cele patru ore. După trei participări însă, simularea și-a realizat scopul pentru mine, ajutându-mă în primul rând să mă organizez în timpul pe care îl am la dispoziție”, mi-a mărturisit Mihaela Ailenei,după ce a părăsit sala de examen cu o oră înainte de final.
   „Numai în fața borderoului, fie și în cadrul unei simple simulări, îți dai seama cu adevărat dacă ai rămas cu ceva din ceea ce ai citit sau dacă informația s-a lipit de tine ca apa de gâscă. Condițiile similare cu cele ale examenului real te fac să înțelegi că nu mai e loc de șovăială și că orice minut pierdut poate avea un impact semnificativ asupra punctajului final”, declară, foarte responsabil, Andrei Florescu.
    „Orice notă obținută la un examen este influențată de mai mulți factori. Primul, și cel mai important, este cât de bine ai pregătit materia, apoi factorii practici din timpul examenului, cum ar fi: capacitatea de a-ți stăpânii emoțiile, completarea corectă a borderoului, organizarea timpului, locul în amfiteatru etc. Eu consider că simularea unui astfel de examen este foarte importantă, din pricina factorilor secunzi menționați mai sus, modul de pregătire al materiei fiind secundar”, explică metodic Mihai Păvălean.

 

În loc de concluzii

 

    Consider important de menționat că toți acești colegi, acești studenți de anul șase care își pregătesc între timp și lucrarea de licență, susțin și examenele din timpul stagiilor la facultate, fac și gărzi în spitale, poate mai au și viață socială, depun un efort considerabil să participe și la aceste simulări. Din cele declarate de noi toți, se conturează un sfat, o chemare pentru cei mici, pentru anii viitori: Veniți la simulări, nu le considerați precum simulările de incendiu din filme, pentru că ele produc o schimbare în bine celor care participă. Consider că toate simulările ar trebui luate în serios, până și cele din filme. Sunt șanse de a ne ajuta să devenim oameni responsabili și de viitor.

 



 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe