Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Statistici mortale

Viața Medicală
Adrian GHEORGHE joi, 5 noiembrie 2015
     O simțeam cu toții. Se știa. Plutea în aer. Deznodământul era inevitabil. În octombrie, 22 de cercetători din zece țări s-au întâlnit la Lyon, ca parte a grupului de lucru al International Agency for the Research of Cancer (IARC), pentru a evalua măsura în care consumul de carne și produse din carne procesată este responsabil de apariția cancerului. Exercițiul de evaluare a dovezilor disponibile în acest sens s-a bazat, printre altele, pe sinteza rezultatelor din peste opt sute de studii epidemiologice din toată lumea, desfășurate cu produse și grupe de indivizi dintre cele mai diverse. Concluzia evaluării: produsele din carne procesată sunt carcinogene și au fost, astfel, încadrate de IARC în categoria cu probabilitate maximă de a cauza cancerul (categoria 1 din patru posibile). În această categorie, compania este una selectă și la care nu accezi cu una, cu două, dacă nu ești din născare produs industrial, material radioactiv sau gaz de luptă. Printre reprezentanții „civili“ care s-au descurcat admirabil în acest sens se numără până în prezent tutunul (toate produsele pe bază de tutun, cu sau fără fum, cu inhalare directă sau pasivă), alcoolul și contraceptivele orale.
     O încadrare doar ceva mai modestă (categoria 2a, „probabil carcinogene“) au primit-o produsele din carne roșie, anume porc, vită și miel. Primul lucru de spus este că nu toate cancerele sunt la fel și consumul de carne roșie nu conduce la orice fel de cancer. Studiile pe care le-a examinat grupul de lucru s-au referit în primul rând la cancerul colorectal, pentru care dovezile sunt cele mai puternice, și apoi la cancerul de stomac. În al doilea rând, câteva numere pun lucrurile în context. Dacă fumatul cauzează singur aproape 20% din totalul cazurilor de cancer la nivel global, se estimează că produsele din carne procesată și cele din carne sunt responsabile împreună de aproximativ 3% din toate cancerele. Neneglijabil, însă destul cât a spune că avem și griji mai mari decât carnea roșie. Apoi, riscul de a dezvolta cancer urmează o relație de tip doză-răspuns: din punctul de vedere al consumului mediu, la fiecare 50 g carne procesată adăugată în consumul zilnic, crește cu 18% riscul de a dezvolta cancer colorectal; respectiv, la 100 g carne roșie, riscul crește cu 17%. Oricât de mari sau mici ar părea aceste numere, în funcție de sensibilitatea privitorului, trebuie avut în vedere că acestea se referă la cantități medii pe zi. Pentru un consumator obișnuit, atingerea lor cere o anumită determinare. Totul se reduce la o chestiune de măsură. Recentele recomandări nu se cer în niciun context interpretate ca un îndemn de renunțare la carne – de altfel, beneficiile cărnii sunt și ele aduse în discuție în comunicatul oficial. Ele invită mai presus de orice la o dietă echilibrată și conștientă. Cu alte cuvinte, să ținem un ochi pe consumul mediu de carne și de oricare alt aliment.
     Faptul că până și carnea a devenit în mod oficial carcinogenă ne obligă la a cuantifica măsura în care o consumăm. De două sau de trei ori pe săptămână? O fi prea mult sau prea puțin? În sens mai larg, dileme de această natură duc înspre ideea cuantificării stării de sănătate. Sau măcar a bolii, dacă nu a sănătății, punct în care lucrurile încep să devină ușor încurcate.
     Să trecem direct la cifrele care contează. Global Burden of Disease – cel mai mare studiu epidemiologic global – încearcă să cuantifice tipurile de boli și dizabilități, precum și distribuția acestora în rândul populațiilor. Este o întreprindere de cercetare substanțială, care adună eforturile a peste o mie de cercetători din peste o sută de țări. Cele mai recente rezultate, publicate în vara acestui an în Lancet pe baza datelor colectate în 2013, sugerează nici mai mult, nici mai puțin decât că peste 95% din populația planetei suferă de o boală sau o dizabilitate. Așadar, mai puțin de 5% dintre noi suntem ceea ce s-ar numi „sănătoși“, dacă prin sănătate înțelegem absența bolii. Mai mult decât atât, o treime din populația globului suferă de cel puțin cinci afecțiuni simultan. În această lumină, e clar că nu avem scăpare. Doar unul din douăzeci dintre noi are în mână, la un moment dat, lozul câștigător. Pe toți ceilalți ne apasă câte ceva. S-ar zice că trăim într-o lume în care boala este, mai mult decât amenințare, realitate cotidiană. Murim tot mai puțin și suntem bolnavi tot mai mult. Ceea ce numim colocvial „sănătate“ pare, în aceste condiții, departe de normalitate în modul cel mai trist cu putință și aduce mai degrabă cu o utopie stearpă.
     Putem și avem datoria să punem la îndoială ce ne spun statisticile din sănătate despre lumea în care trăim. Până la urmă, sunt doar estimări, evaluări și conceptualizări aproximative. Totuși, ele influențează modul în care percepem realitatea și determină într-o măsură mai mare sau mai mică deciziile pe care le luăm. La fel ca în cazul cărnii și produselor din carne, esența stă mai puțin în valorile numerice per se și mai mult în cum le folosim. Faptul că este atât de multă boală pe lume îi poate încuraja pe unii tineri să intre în medicină dintr-un sentiment de datorie, iar pe alții pentru a face bani; vor fi și din cei care se vor apuca direct de afaceri cu armament, pentru că oricum nu mai contează.
     Un dicton ușor de răstălmăcit spune: „Caută și vei găsi“. Cine caută să găsească și să cuantifice boala în orice populație, adeseori o va găsi din plin. Conceptualizări pozitive ale sănătății și, în sens mai larg, ale stării de bunăstare există, însă nu s-au impus suficient în discursul global. Oricât s-ar strădui profesioniștii din sănătate publică să își facă auzită vocea, serviciile de sănătate continuă să fie dominate de un model hipermedicalizat, care urmărește în primul rând minimizarea răului și mai puțin augmentarea, multiplicarea binelui. Astfel, prevenția și sănătatea publică rămân nestematele de vitrină ale sistemelor de sănătate din ultimii treizeci și mai bine de ani, mult cântate și prea puțin aplicate. Sună dogmatic, simplist și naiv în urechile unui chirurg care tocmai a salvat o viață după extirparea unei tumori. Totuși, de numere precum cele de mai sus și de ideile din spatele lor nu se poate ascunde nimeni. În definitiv, ele determină cine suntem azi și cine vor fi cei care vin după noi.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.