În SUA, epidemia din sezonul gripal 2017/2018 a fost cea mai gravă din ultimul deceniu, având elemente diferite față de epidemiile anterioare. Cifrele cele mai recente indică o tendință de scădere a morbidității, spitalizărilor și mortalității în ultima săptămână, ceea ce ne dă speranța că epidemia, începută în luna noiembrie a anului trecut, se apropie acum de sfârșit. În faza de vârf, gripa ultimului sezon a dus la 51,4 internări la suta de mii de locuitori – aproximativ 165.000 de internări numai în a patra săptămână a lunii ianuarie.
Centrul de control al îmbolnăvirilor (CDC) din Atlanta a confirmat că epidemia a fost larg răspândită în orașele New York și Washington, ca și în 42 din cele 50 de state, având incidența cea mai scăzută în Alaska, Dakota de Nord și Hawaii.
Încă nu se poate face un bilanț final, dar, folosind curbele de evoluție ale fenomenelor epidemice anterioare, se așteaptă ca acela din acest an să fie cel puțin apropiat de bilanțul sezonului 2014/2015. Atunci s-au raportat 34 de milioane de îmbolnăviri, 710.000 de spitalizări și 56.000 de decese.
Îngrijorător este faptul că în sezonul actual, încă activ, s-au înregistrat deja 54 de decese la copii. Cifra este ridicată față de anul trecut, când, pe toată durata celor douăsprezece luni, au fost 110 decese produse de gripă la copii. Trebuie menționat că 80% din copiii decedați în această epidemie gripală și în cele anterioare nu erau vaccinați.
Infecția gripală din acest an a fost predominant produsă de virusul A (H3N2), care a fost identificat la peste 90% din cazurile testate. Celelalte cazuri au arătat prezența virusurilor A(H1N1) și B. Lăsând deoparte cea mai gravă epidemie de gripă – cea din anii 1918/1919, care a cuprins întreaga lume și a produs peste 50 de milioane de decese –, cele mai virulente epidemii din ultimii ani au fost în 2005 („gripa aviară”) și 2009 („gripa porcină”), ambele cu virus A. Dintre cele patru tipuri de virusuri gripale, numai cele de tip A și B au produs epidemii.
Vizitele la camerele de gardă motivate de boala gripală s-au ridicat în acest an la 7,7% (media anuală este de 2,2%). Multe spitale și servicii ambulatorii din marile orașe au fost copleșite de numărul de vizite și au avut nevoie de ajutorul altor unități. Odată internați, bolnavii au fost tratați cu medicamentele antivirale existente (peramivir, zanamivir, oseltamivir) și cu terapie intravenoasă de combatere a deshidratării și dezechilibrelor. Un factor de gravitate întâlnit anul acesta a fost epuizarea precoce a stocurilor de ser fiziologic pentru perfuzii, din cauza afectării unor mari centre de producție din Porto Rico, numai parțial recuperate după distrugerile suferite în timpul uraganului de anul trecut.
Grupele cu risc crescut pentru contractarea virusurilor gripale sunt vârstele extreme (sub cinci ani sau peste 65 de ani), femeile gravide, pacienții din unitățile cu internare prelungită (cămine, aziluri, sanatorii), nativii din Alaska și amerindienii. La acestea se adaugă cei cu boli cronice majore: insuficiență renală, boală pulmonară, diabet zaharat, cei cu imunitate scăzută, bolnavii cardiaci și neurologici.
Dar în acest an s-au înregistrat mai multe internări ale bolnavilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani decât ale celor de peste 65 de ani. De asemenea, au fost mai multe îmbolnăviri în rândul celor vaccinați recent, iar la cei internați au fost depistate complicații mai numeroase și mai severe. În plus, mai mulți bolnavi vaccinați au decedat, principala cauză fiind, la fel ca în epidemiile anterioare, pneumonia. O explicație rezidă în prevalența din acest an a infecțiilor cu virusul A (H3N2), care răspund mai puțin la tratament, pentru care imunitatea dată de vaccin este mai puțin protectoare, se asociază cu mai multe complicații și are capacitatea de a forma rapid mutații, pe măsură ce progresează în interiorul comunității pe care o infectează.
Eficacitatea vaccinării în acest an a fost de numai 30%, deși vaccinul a conținut tulpini atenuate de A(H1N1), A (H3N2) și B. În ceea ce privește mortalitatea, vaccinarea a dat celor imunizați numai 10% protecție suplimentară, față de bolnavii nevaccinați care au decedat.
Organizația mondială a sănătății (OMS) a raportat că epidemia de gripă de anul acesta a afectat sever Europa de Nord, Asia de Est și America de Nord, în timp ce Asia Centrală, Europa de Est și America de Sud au fost mai puțin afectate. Fiecare epidemie anuală de gripă sezonieră reînnoiește teama că ar putea fi cea care progresează la stadiul de pandemie. Omenirea încă nu are un vaccin antigripal cu eficiență ridicată, nici un tratament antiviral capabil să ucidă virusurile rapid în toate cazurile tratate.
Cei care studiază viitorul spun că dintre toate scenariile de tip apocaliptic (lovirea Pământului de un asteroid gigant, erupții vulcanice devastatoare, cutremure care modifică harta continentelor, furtuni magnetice solare de mari proporții, schimbarea bruscă a climei, războaie nucleare mondiale), cele care au cea mai mare probabilitate de a se întâmpla sunt pandemiile. Și – lăsând deoparte marile epidemii bacteriene ale Evului Mediu – pandemiile sau amenințările de pandemie cu care a avut de-a face lumea contemporană sunt cele prin infecții virale.
