Detașare,
transfer, proceduri, precedente de transferuri – sunt doar câteva dintre
preocupările medicilor rezidenți de anul I, promovați cu loc sau post în urma
repartiției din 26–27 noiembrie. Pe rețelele de socializare, mulți întreabă
care este cel mai bun centru pentru transfer, unde se acceptă mutarea și ce
trebuie să faci pentru a-ți fi acceptată. Colegii din anii mai mari îi
sfătuiesc, le spun cum au reușit ei să se transfere și îi liniștesc pe cei care
au prins loc la sute de kilometri de domiciliu sau care cred că nu vor învăța
nimic în centrele mici unde au ajuns. Cei aflați în situația aceasta sunt însă
privilegiați: mulți absolvenți de medicină care au susținut examenul de
rezidențiat luna trecută au rămas pe dinafară. Nu au prins nici loc, nici post,
în condițiile în care au îndeplinit cerința minimă de promovabilitate, și anume
acumularea unui punctaj de cel puțin 60% din nota maximă. Pentru aceștia,
drumul nu s-a terminat, cei mai mulți dintre ei pregătindu-se psihic pentru a
susține și la anul examenul de rezidențiat. Până atunci însă, ei nu știu cum
își vor câștiga existența, cum își vor găsi un loc de muncă sau dacă vor apuca
să învețe mai mult până la anul în timpul serviciului pe care poate îl vor
avea. În timp ce majoritatea încearcă să se remobilizeze pentru anul următor,
unii se gândesc să emigreze, iar alții să se reorienteze.
Ultima
poziție care a putut să ocupe loc sau post a fost 3.805 (din 5.054 de
candidați), cu un punctaj de 601, iar punctajul minim de promovare a fost 567
(aferent poziției 4.212), calculat și afișat pe site-ul de rezidențiat al
Ministerului Sănătății. Candidații rămași fără loc sau post s-au coalizat în
semnarea unei petiții și adresarea unei scrisori deschise ministrului
sănătății, pentru suplimentarea locurilor de rezidențiat. Petiția a fost
semnată de aproximativ 1.775 de persoane și este susținută de Federația
Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR) și de Societatea
Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR). Ultima organizează și o
întâlnire cu medicii rezidenți pentru a discuta „problemele apărute la examenul
de rezidențiat” și alte aspecte privind modificarea legislației codului muncii
în sistemul sanitar, a orelor de gardă și a salarizării medicilor rezidenți, în
scopul creării unei liste de propuneri pentru îmbunătățirea situației medicilor
rezidenți, listă care va fi înaintată organelor competente.
În
scrisoare, semnatarii îi reamintesc ministrului Florian Bodog de existența unui
deficit de treisprezece mii de medici în 2016, conform statisticilor oficiale
ale Ministerului Sănătății din urmă cu un an, precum și de promisiunile făcute
în ceea ce privește suplimentarea locurilor la rezidențiat și creșterea
salariilor medicilor. Doar numărul locurilor a crescut în 2017 față de anul
trecut (cu 95), numărul posturilor scăzând de la 456 în 2016 la 428 în 2017.
Semnatarii scrisorii îi cer ministrului clarificări în legătura cu
nesuplimentarea locurilor în urma ocupării celor scoase la concurs, pe modelul
din anii trecuți. „Ceea ce dorim este să fim lăsați să muncim în țara noastră,
să fim lăsați să ajutăm românii care au participat la formarea unora dintre noi
în mod indirect prin taxele plătite, să fim respectați”, se afirmă în
scrisoarea rezidenților fără loc sau post. Aceștia spun că, deși nu vor, se
simt nevoiți să plece din România pentru a-și continua formarea medicală în
țări care au nevoie de ei. Statul ar pierde, astfel, banii investiți în
educația lor, în condițiile în care acum doi ani se discuta despre o eventuală
obligare a absolvenților de medicină să profeseze în țară cel puțin un număr de
ani egal cu numărul anilor de studii.
„O
mare parte din noi au rămas pe dinafară pentru că examenul este din start
defectuos”, spune A. C., medic rămas fără loc la rezidențiat. „În compendiile
din care am învățat sunt multe greșeli, iar uneori autorii se contrazic de la
un capitol la altul. În plus, ceea ce s-a întâmplat cu recorectarea tuturor
grilelor în absența candidaților, după scandalul cu stick-urile, este total
greșit. Personal, cred că asta a influențat soarta unora dintre noi, cei fără
loc”, completează el. În timp ce unii medici fără loc nu și-au pierdut încă
spiritul combativ, alții sunt descumpăniți și fără vreo speranță. A. D., aflată
în aceeași situație, ne-a spus: „Nu cred că se va mai putea face ceva pentru
noi. Personal m-am resemnat și mă voi reapuca de învățat, cu mai multă atenție,
ca să nu ajung în aceeași situație și la anul. Situație care nu este normală,
dar pe care noi nu avem cum să o schimbăm”. A. M. ne-a mărturisit: „Nu știu
unde să mă angajez. Părinții mei nu mă mai pot întreține și trebuie să plătesc
și rata la bancă, pe care o am împreună cu soțul meu. Dacă nu iau rezidențiatul
nici la anul, o să plec în afară”.
Dr.
Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății spune că s-ar încerca
găsirea unei rezolvări a situației: „Din câte știu, Ministerul Sănătății este
în discuții cu universitățile de medicină și farmacie și încearcă să găsească o
soluție pentru acești medici. Poate că locurile se vor suplimenta și va mai fi
o sesiune în primăvară – încă nu știm”. Cei de la MS nu au contactat însă
universitățile, potrivit rectorilor de la UMF „Carol Davila” București și UMF
„Gr. T. Popa” Iași. Ministrul sănătății nu a răspuns, până la închiderea
ediției, întrebărilor privind soarta medicilor care au promovat examenul de
rezidențiat de luna trecută dar nu au prins post sau loc. O situație
asemănătoare a existat în 2009, când MS a suplimentat cu 1.500 locurile în
specialitatea medicină de familie.
O
soluție posibilă propune dr. Raed Arafat, conform căruia s-ar putea decide ca
medicii rămași fără loc să poată fi angajați sub forma practicii sub
supraveghere. „Există această prevedere, că poți practica sub supraveghere, dar
nimeni nu o ia în considerare. Această soluție a fost adoptată și în trecut,
când a existat aceeași situație. Nu cred că putem suporta pierderea de medici
când noi, la acest moment, avem un deficit mare de medici în țară”, explică
fostul ministru al sănătății. Potrivit lui Raed Arafat, „medicii care nu
absolvă examenul de rezidențiat ar putea să practice medicină generală, cum se
întâmplă și în alte țări europene. În Vest, majoritatea țărilor nu au examen de
rezidențiat. Devii rezident după un interviu. Din păcate, la noi, la acest
moment, examenul de rezidențiat este anacronic, depășit și singurul care
stabilește dacă îți vei continua traseul profesional sau rămâi undeva în
stradă. Va trebui, în viitor, să ne gândim la o reformulare modernă a acestui
examen de rezidențiat, de care ne-am agățat și cramponat atâta timp, și care nu
reprezintă o metodă de departajare corectă a medicilor, dar care le stabilește
viitorul”.
Ce
se va întâmpla cu medicii pe care România nu-i vrea? Pentru o țară care –
declarativ – are nevoie de medici, ar fi de așteptat ca răspunsul oficial al
Ministerului Sănătății să vină prompt și fără ezitări.
