Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Social media şi medicina

Viața Medicală
Dr. Olivia SGARBURĂ miercuri, 12 octombrie 2011

Termenul social media se referă la utilizarea tehnologiilor web şi mobile, care permit crearea şi comunicarea unor conţinuturi generate de utilizatori. În ce măsură această formă de transmitere a informaţiei poate constitui viitorul în medicină? Argumente pro ne oferă dna dr. Olivia Sgarbură, la rubrica Passepartout.

 

   Cum anul acesta până şi bloggerii şi-au luat vacanţă, şi rubrica Passepartout a avut un interval de absenţă, care însă a permis descoperirea unor noi subiecte. Pentru a nu cădea în capcana nostalgiilor estivale, vă voi propune un subiect la modă, dar rupt complet de triada nisip – soare – mare. Termenul social media se referă la utilizarea tehnologiilor web şi mobile, care permit crearea şi comunicarea unor conţinuturi generate de utilizatori. Cu alte cuvinte, social media reprezintă un set de metode virtuale de comunicare şi interacţiune socială. Spre deosebire de mass-media industriale, social media este generată şi distribuită chiar de utilizator, de consumatorul însuşi. Aşadar, nu mai există două părţi ale baricadei, ca în mass-media clasică (jurnaliştii şi cititorii).
   Fenomenul datează deja de câţiva ani şi include numeroase formule: forumurile sunt variantele ancestrale, care dăinuie şi astăzi, însă cu variaţii importante de popularitate şi de prezenţă în reţea. Formele mai nou adăugate au fost clasificate în 2010, de Kaplan şi Haenlein, în şase categorii: blogurile (platformele blogspot şi wordpress sunt printre cele mai cunoscute) şi microbloggingul (Twitter), proiectele colaborative (Wikipedia), reţelele de socializare (Facebook), comunităţile bazate pe conţinut (Youtube), jocurile virtuale (Warcraft) sau lumile virtuale (Second life). Multe dintre aceste servicii pot fi integrate prin platforme de agregare a reţelelor sociale.
   Ca să avem o măsură a popularităţii, deja există un impact politic prin revoluţiile realizate pe Twitter şi Facebook (în 2009, mişcarea civilă din Moldova; în 2009–2010, revolta contra alegerilor din Iran, în 2011 – revoluţiile tunisiană şi egipteană) şi un impact economic prin vânzările firmelor reale pe Second life (există suficiente firme care îşi achiziţionează magazine în care vând haine sau electronice virtuale pentru o viaţă virtuală în schimbul unor bani reali). Câteva studii internaţionale (ex. Maryland University) sugerează că există şi un impact psihologic, deoarece multe medii sociale au o componentă adictivă importantă, iar majoritatea celor implicaţi dezvoltă o „teamă de pierdere“ în lipsa comportamentului, prin care se înţelege pierdere a informaţiei, dar şi pierdere a poziţiei câştigate.
   Întrucât statisticile arată că socializarea virtuală ocupă 25% din timpul total petrecut online al locuitorilor SUA sau că în iunie 2011 existau 750 de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook, social media pot reprezenta viitorul şi în medicină, cu atât mai mult cu cât democratizarea informaţiei reprezintă una dintre cele mai importante conotaţii ale mediilor sociale. Iată, în cele ce urmează, trei căi potenţiale de impact.
   LinkedIn este o reţea de socializare profesională destul de populară şi de extensivă (spre deosebire de altele de nişă, precum ResearchGate, care numără şi ea aproximativ un milion de utilizatori). Firmele de recrutare în domeniul medical acţionează din ce în ce mai agresiv pe această platformă. Statistica site-ului arată că un profil complet te poate ajuta să primeşti până la de zece ori mai multe oferte de muncă. Experienţa mea personală o confirmă: de când sunt înscrisă, am primit câteva oferte din Marea Britanie, Irlanda şi Franţa, oferte care n-au fost atractive, e drept, dar care ar putea fi considerate interesante de către alţi destinatari.
   Bloggingul ştiinţific sau medical ar putea răspunde numeroaselor cerinţe ale pacientului. Un blog medical redactat corect, dar şi atractiv, ar putea atrage numeroşi vizitatori, ar putea îmbunătăţi gradul de informare medicală a populaţiei, dar ar putea atrage şi consumatori pentru furnizorii de servicii medicale. Avantajul faţă de forumuri este dat de reputaţia virtuală. Creatorul unui blog care devine frecventat îşi generează o reputaţie care trebuie menţinută prin frecvenţa şi calitatea postărilor, dar şi prin interacţiunea cu publicul său. Absenţa oricăreia din condiţii poate duce la pierderea sau degradarea reputaţiei. Este vorba despre un fel de branding virtual, destul de greu de dobândit, dată fiind concurenţa mare din spaţiul online. Blogurile pot fi utile şi în acompanierea pacienţilor. Unul din blogurile care mi-au atras atenţia aparţine unui medic de la MD Anderson, care îşi relatează experienţa personală de „soţ al unei femei cu cancer mamar“. Blogul apare pe site-ul NewYork Times la categoria Sănătate şi a generat zeci, chiar sute de comentarii pentru fiecare postare.
   Până acum am vorbit de platforme existente şi populare. Mai puţin celebre, diferite platforme noi îşi fac loc şi au un impact chiar asupra procesului de învăţământ. Până nu demult, se vorbea de e-learning, care însă cerea din partea utilizatorului destulă rigoare şi disciplină. Probabil că din ce în ce mai multe social media vor schimba procesele educaţionale, propunând învăţarea prin socializare şi joc.
   Întrucât am ajuns la final, îmi cer iertare, dar trebuie să mă retrag ca să pregătesc un nou post pe blog, pe care îl voi anunţa, bineînţeles, pe Facebook, Twitter şi Google plus. Pe curând!

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.