Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Simptomul deficiențelor din sistemul medical

Viața Medicală
Conf. dr. Horia BUMBEA joi, 25 ianuarie 2018
     Anemia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni, dar este considerată una banală. Conform definiției de pe Wikipedia, ea este o afecțiune a sistemului hematopoietic și este încadrată la secțiunea hematologie. Practica clinică însă schimbă această viziune simplistă asupra anemiei, ceea ce înseamnă că personalul medical n-ar trebui să consulte Wikipedia, ci doar tratatele de specialitate. Anemia este, de altfel, un sindrom, iar abordarea ei este una complexă.
     De ce mi-am pus problema anemiei în acest moment? Pentru că m-am confruntat din nou cu o veche problemă de spital, și anume: cine internează un pacient cu anemie? Simplist vorbind, pentru că este o boală de sânge, putem spune că se internează la hematologie. Dar nu este așa. Și asta nu pentru că eu, ca hematolog, nu vreau să încarc secțiile de hematologie și așa supraaglomerate.
     Discutând cu mulți colegi hematologi, șefi de departamente din Europa și America, am constatat că, în general, pacientul cu anemie nu este internat direct în secția de hematologie, ci doar dacă investigațiile prealabile duc spre necesitatea de a fi îngrijit ulterior în aceste secții. De altfel, și numărul de paturi pentru o secție de hematologie nu este excesiv, secțiile cu peste 50 de paturi de hematologie, fără transplant, sunt rare.
     În ceea ce privește pacienții cu anemie, majoritatea sunt îngrijiți în ambulatoriu, iar cei care chiar trebuie internați, sunt internați de regulă în secțiile de boli interne, unde beneficiază de îngrijire multidisciplinară de cele mai multe ori. Statisticile arată că anemia este întâlnită în multe boli cronice, cum ar fi: artrita reumatoidă 30–60%, insuficiența cardiacă 30–50%, bolile intestinale inflamatorii cronice 30–80%, diabetul zaharat 20–40%, insuficiența renală cronică 40–60%.
     Studii multicentrice din SUA au arătat că la pacienții internați în secțiile de terapie intensivă anemia este frecventă, iar incidența este în relație directă cu perioada internării, pacienții rămânând anemici pe parcursul internării chiar după ce au fost transfuzați. De altfel, cea mai frecventă anemie este cea microcitară, feriprivă sau cronică simplă, care în niciun caz nu face obiectul primar al investigațiilor hematologice, ca să nu mai vorbim de puncția medulară, care necesită investigarea pierderilor, sau chiar al absorbției deficitare, investigate de alte specialități medicale.
     Pe măsură ce specialitățile medicale s-au concentrat pe supraspecializare, devine tot mai greu să internezi un caz care necesită abordare multidisciplinară, așa cum e și cazul pacienților cu sindrom anemic, ceea ce creează o anumită presiune asupra secțiilor de hematologie. Aceasta, chiar dacă, în mod evident, hematologia este în prezent o specialitate în care majoritatea pacienților au afecțiuni hematooncologice, imunodepresive, care impun internarea, în anumite condiții, a pacienților.
     Lipsurile din asistența medicală primară și mai ales din sistemul social de îngrijiri la domiciliu fac ca pacienții cu boli cronice să ajungă în stadii decompensate, care puteau fi evitate prin îngrijirea medicală periodică. Acești pacienți supraaglomerează unitățile de urgență și implicit, secțiile aferente. Anemia reprezintă, de fapt, un simptom al deficiențelor din sistem, care, de multe ori, afectează grav actul medical și pun medicii să accepte compromisul, inclusiv acela de a interna un pacient fără indicație de internare în secția respectivă, sub presiunea socială pe de o parte, dar și a colegilor, la rândul lor, supraaglomerați.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC