Ancheta Inhalosedarea
– utilă în medicina dentară, „interzisă“ medicilor dentişti? realizată de
dr. Mihail Călin („Viaţa medicală“ nr. 12 din 23 martie 2012) este foarte utilă,
atât pentru conţinutul exhaustiv de etapă, cât şi pentru maniera realistă de
realizare.
Dorim să adăugăm că, dacă vor fi consultate şi
se vor face comparaţii cu alte sisteme de sănătate sau legislaţii, ar trebui
precizate câteva aspecte critice, precum explicitarea obligativităţii prezenţei
echipamentului de resuscitare (în stare de funcţionare şi disponibil 24 de ore
din 24!) în clinicile private; de asemenea, credem că (şi pentru inhalosedare)
este necesară certificarea (şi recertificarea periodică) în resuscitare a personalului
din clinicile publice şi private, cu realizarea cu regularitate de exerciţii
pentru aptitudini şi pentru cunoaşterea echipamentelor şi a medicaţiei din
dotare.
La 60 de ani de la cocktailul sedativ
introdus de dr. Henri Laborit, este nevoie de o actualizare şi aliniere la
realităţile cotidiene. Şi, nu în ultimul rând, de o implicare managerială susţinută,
la toate nivelurile sistemului de sănătate.