Care au fost cele mai importante studii publicate de medicii români în 2013? Pe ce temă publică săptămâna aceasta un grup din California în revistele Science şi Nature? Ce legătură există între texting şi profesia medicală? Răspunsurile în recenzia revistelor ştiinţifice internaţional realizată de dr. Aurel F. Marin.

"> Se poate face performanţă şi în România: trei modele de succes - Viața Medicală

Se poate face performanţă şi în România: trei modele de succes

de Dr. Aurel F. MARIN - dec. 30 2013
Se poate face performanţă şi în România: trei modele de succes

Care au fost cele mai importante studii publicate de medicii români în 2013? Pe ce temă publică săptămâna aceasta un grup din California în revistele Science şi Nature? Ce legătură există între texting şi profesia medicală? Răspunsurile în recenzia revistelor ştiinţifice internaţional realizată de dr. Aurel F. Marin.

   Am urmărit, de-a lungul întregului an, principalele rezultate obţinute în cercetarea biomedicală internaţională, reflectate prin articole publicate în cele mai importante reviste ştiinţifice. Am căutat, cu mare interes, articolele care aveau o componentă românească. Trebuie spus, din capul locului, că sunt puţini români care ajung să publice în revistele care contează. Foarte puţini. Numărul lor scade drastic însă atunci când luăm în consideraţie studiile conduse de cercetători români sau de origine română. Iar dacă vrem să ne referim numai la cele ce au avut răsunet în presa internaţională, atunci ne ajung degetele unei singure mâini. Şi ne mai şi rămân.
   Ce este de reţinut, pentru acele foarte puţine rezultate semnificative ale cercetării medicale româneşti, este că ele au fost rezultatul colaborărilor dintre medici care trăiesc şi practică în România şi cercetători ajunşi în centre internaţionale importante. Aş mai adăuga faptul că impactul unei publicaţii de mare impact este variabil. Nu în lumea bună a ştiinţei, unde rezultatele studiilor inovatoare sunt privite cu interes atunci când deschid noi perspective şi oportunităţi pentru studii viitoare şi chiar pentru aplicaţii practice. În România, în schimb… Dar atmosfera înveninată de pe la noi a devenit deja un loc comun, chiar dacă există şi numeroase oaze în care aerul este respirabil.
   Şcoala de cardiologie de la Fundeni şi-a (re)confirmat valoarea şi anul acesta nu doar prin volumele valoroase publicate sau prin invitaţia de a realiza un review pentru revista Heart, ci şi printr-un foarte interesant studiu1 publicat în Cardiology privind impactul regurgitaţiei aortice semnificative asupra remodelării ventriculului stâng şi afectarea hemodinamică din stenoza aortică severă. Deloc întâmplător, conf. dr. Bogdan A. Popescu, conducătorul studiului şi trezorierul Asociaţiei Europene de Imagistică Cardiovasculară (EACVI) din cadrul Societăţii Europene de Cardiologie (ESC), a fost ales de curând membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, având cel mai bun CV ştiinţific din toţi candidaţii de pe lista de la Bucureşti (foarte mulţi profesori universitari cu renume în mass-media de la noi).
   Despre complexele niu a scris deja presa din întreaga lume, plecând de la articolul2 cu doi autori români (unul din Montreal, celălalt din Cluj), publicat în PLOS One în luna septembrie. Cititorii noştri au fost privilegiaţi în acest sens, deoarece „Viaţa medicală“ a dedicat o întreagă primă pagină poveştii din spatele descoperirii unei noi stări electrice a creierului. Aceasta a fost, probabil, cercetarea cu cel mai mare impact, dintre cele conduse de oamenii de ştiinţă români sau de origine română, în domeniul biomedical, în 2013. Interesul larg a fost suscitat de implicaţiile fiziologice, patologice şi chiar filozofice pe care le au descoperirea unei noi stări electrice a creierului, dincolo de linia izoelectrică, şi confirmarea ei la om. Este posibil ca discuţia să vizeze, în viitor, inclusiv rediscutarea criteriilor pentru diagnosticul morţii cerebrale, dar sunt necesare confirmări clinice prospective ale observaţiilor făcute deocamdată într-un singur caz la om, confirmate însă 100% la modelul animal asimilabil activităţii electrice cerebrale umane. Până atunci însă, prof. dr. Florin Amzica şi dr. Bogdan Florea sunt românii al căror nume a făcut – fără vreo exagerare, puteţi verifica – înconjurul Pământului.
   Anul s-a încheiat cu veşti foarte bune pentru cercetarea colaborativă românească. În noiembrie, în Nature Genetics, au fost publicate două studii vizând identificarea mutaţiilor asociate cu colangiocarcinomul, ambele având ca numitor comun utilizarea unor reţele de cercetare create de prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale. Primul studiu3 a fost condus de universitari de la Johns Hopkins (Baltimore), dar a implicat şi colective din Italia şi România. Alături de şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din cadrul Institutului Clinic Fundeni s-au aflat dr. Sorin Alexandrescu şi dr. Simona Dima, iar dr. Florin Şelaru şi prof. dr. Victor Velculescu, de la Johns Hopkins, au completat echipa românească implicată în această cercetare. Al doilea studiu4 a fost realizat printr-o colaborare între centre din Singapore, Thailanda şi România; profesorul român a fost unul dintre directorii studiului, avându-le alături pe dr. Simona Dima şi dr. Anca Năstase, de la Centrul „Dan Setlacec“ din Fundeni. Am regăsit însă printre autori şi pe Ioana Cutcutache (Singapore) şi prof. asoc. Dan Duda (Harvard).
   Cele trei exemple de mai sus sunt dovada clară că se poate face, şi în România, cercetare de interes pentru comunitatea ştiinţifică internaţională. Ele sunt o bună ilustrare a conceptului descris de profesorul Peter Manu, apropiat colaborator al săptămânalului nostru, de transformare a exodului creierelor într-o oportunitate, de creare a unor reţele de colaborare între centre de prestigiu din lume şi centre din România. Condiţia de bază? Comunicarea şi interesul tuturor părţilor pentru progresul ştiinţei, al medicinii. Începutul există şi avem semnale că va exista şi o continuare. Soluţia, pentru viitor, constă în extinderea numărului de centre de performanţă din România şi în punerea în practică a ideilor inovatoare, în cadrul acestor „reţele ale creierelor“.
Notă autor:

1. Popescu AC, Antonini-Canterin F, Enache R, Nicolosi GL, Piazza R, Faggiano P, Cassin M, Dimulescu D, Ginghină C, Popescu BA. Impact of associated significant aortic regurgitation on left ventricular remodeling and hemodynamic impairment in severe aortic valve stenosis. Cardiology. 2013;124(3):174-81

2. Kroeger D, Florea B, Amzica F. Human brain activity patterns beyond the isoelectric line of extreme deep coma. PLoS One. 2013 Sep 18;8(9):e75257

3. Jiao Y, Pawlik TM, Anders RA, Selaru FM, Streppel MM, Lucas DJ, Niknafs N, Guthrie VB, Maitra A, Argani P, Offerhaus GJ, Roa JC, Roberts LR, Gores GJ, Popescu I, Alexandrescu ST, Dima S, Fassan M, Simbolo M, Mafficini A, Capelli P, Lawlor RT, Ruzzenente A, Guglielmi A, Tortora G, de Braud F, Scarpa A, Jarnagin W, Klimstra D, Karchin R, Velculescu VE, Hruban RH, Vogelstein B, Kinzler KW, Papadopoulos N, Wood LD. Exome sequencing identifies frequent inactivating mutations in BAP1, ARID1A and PBRM1 in intrahepatic cholangiocarcinomas. Nat Genet. 2013 Dec;45(12):1470-3

4. Chan-On W, Nairismägi ML, Ong CK, Lim WK, Dima S, Pairojkul C, Lim KH, McPherson JR, Cutcutache I, Heng HL, Ooi L, Chung A, Chow P, Cheow PC, Lee SY, Choo SP, Tan IB, Duda D, Nastase A, Myint SS, Wong BH, Gan A, Rajasegaran V, Ng CC, Nagarajan S, Jusakul A, Zhang S, Vohra P, Yu W, Huang D, Sithithaworn P, Yongvanit P, Wongkham S, Khuntikeo N, Bhudhisawasdi V, Popescu I, Rozen SG, Tan P, Teh BT. Exome sequencing identifies distinct mutational patterns in liver fluke-related and non-infection-related bile duct cancers. Nat Genet. 2013 Dec;45(12):1474-8

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe