Conceptul
școlii de vară este tot mai popular în rândul diferitelor societăți medicale
din țară. Am avut privilegiul în ultimul an să fiu invitat la două dintre
acestea. Am mers cu bucuria de a fi util celor care îmi vor trata beteșugurile
bătrânești. Poate fi un fel de asigurare pe care o plătesc acum pentru mai
târziu.
Vara
trecută am fost la școala rezidenților în urologie, unde am discutat despre
comunicarea cu pacientul. Recent am fost la școala de vară a tinerilor
cardiologi și am discutat despre cum să facă prezentări. Oamenii pe care i-am
întâlnit acolo îi pot caracteriza ca fiind curioși, entuziaști, cunoscători,
implicați, deschiși, plini de energie și cu multă decență și bun-simț. Aș mai
adăuga însă și multele prejudecăți nefondate, pe care m-am străduit să le pun sub
semnul întrebării. Și poate faptul că au multe întrebări de viață, de ordin
general pe care prea puțin le discută.
Văd
deopotrivă o necesitate și un viitor luminos unor astfel de demersuri estivale.
Cu o mențiune: dacă în facultate și, ulterior în rezidențiat, programele de
învățământ sunt dificil de alterat poate că aceste școli de vară ar putea lăsa
mult mai mult loc pentru cele necurriculare, dar atât de necesare.
Medicii
vor trebui să înțeleagă că valoarea unei rețete bine gândite stă în posibilitatea
și probabilitatea ca pacientul să și-o administreze corect. Că valoarea unei
prezentări este zero dacă a fost făcută de o manieră încât nimeni nu a
urmărit-o. Că modificarea stilului de viață este mai mult decât o listă lungă
de lucruri care trebuie oprite sau pornite. Aici, tinerii specialiști pot avea
șansa de a înțelege: comportamente de urmat și evitat în relația cu pacientul
și aparținătorii acestuia; să-și caute propriile mesaje și să le transmită
eficient și eficace publicului lor; cum să lucreze în rețea; cum să își atragă
și mențină un grup de interes, fie el format din medici, pacienți sau diferite
categorii profesionale (ex. jurnaliști); cum să își imagineze și apoi să urmeze
cariera aleasă; cum să se descopere și să trăiască în armonie cu ei înșiși.
Ceea ce am văzut mi-a dat speranțe: e un bun început. Mult succes!