Newsflash

Şapte zile

de Prof. dr. Gabriel M. GURMAN - nov. 20 2014
Şapte zile
   Încă în timpul studenţiei mele, cam pe la mijlocul secolului trecut, îmi puneam întrebarea, caracteristică naivităţii începătorului, cum se face că maladiile plasate la cei doi poli opuşi ai scalei care include toate pericolele ce planează asupra sănătăţii individului – gripa şi cancerul – nu-şi găsiseră încă remediul. Cum se face, căutam eu explicaţii în filozofia cercetării medicale, că viitoarea mea meserie se dovedeşte neputincioasă în faţa celei mai benigne patologii, cea care se rezumă la un guturai şi o tuse şi, în cel mai rău caz, puţină febră, şi-mi găseam răspunsul tocmai în benignitatea ei. Cu alte cuvinte, de ce e nevoie de eforturi intelectuale, resurse financiare şi timp preţios irosit pentru a rezolva o situaţie care enervează dar nici pe departe nu pune în pericol viaţa bolnavului? În acelaşi timp, îmi ziceam, medicina ar trebui să se concentreze asupra găsirii unui remediu pentru cea mai devastatoare maladie a timpurilor noastre, cancerul. După ce fusesem pus la curent cu victoriile medicinii privitor la infecţiile bacteriene, cauza principală de deces a începutului de secol XX, venise timpul, îmi spuneam, pentru a rezolva problema bolii neoplazice.
Activitatea mea timp de nouă ani în cadrul Inst­itutului Oncologic Bucureşti, ca medic ATI, doar îmi întări părerea că aceasta ar trebui să fie maladia care să concentreze toate eforturile cercetării medicale. Desigur, eram conştient de pericolul afecţiunilor cardiovasculare, dar îmi ziceam şi chiar proferam că aceste maladii pot fi în bună măsură prevenite printr-un stil de viaţă sănătos, deci în foarte multe cazuri sănă­tatea individului stă în propriile sale mâini şi obiceiuri.
Niciun moment nu mi-am închipuit că umanitatea ar trebui să-şi îndrepte eforturile spre rezolvarea problemei guturaiului, care, aşa cum prea bine remarca Mark Twain (alias Samuel Langhorne Clemens), trece oricum, cu sau fără tratament. Bineînţeles, lucrurile nu stau exact aşa cum le credeam eu sau cum le-a pus în scris celebrul umorist american. Alături de o multitudine de cazuri de gripă autolimitate, care se vindecă fără tratament, la un număr important de bolnavi, mai ales la cei în vârstă, gripa aşa-numită banală se complică şi uneori devine fatală.
În vremea când Twain luase în derâdere viroza gripală, alte maladii făceau ravagii. Tatăl său murise de pneumonie când Twain avea 11 ani, iar una dintre fiicele sale decedase de pe urma unei meningite grave. Acelea erau maladiile care făceau victime în lumea „civilizată“, aşa că ar trebui să ni se pară normal ca Twain să se teamă de alte afecţiuni şi să considere gripa o bagatelă. O privire mai atentă asupra citatului alăturat poate duce şi la un alt gând. Expresia „guturaiul tratat“ face aluzii la acele aspecte ale practicii de zi cu zi în care medicul recomandă tratamente inutile, pentru a nu lăsa pacientul fără o prescripţie medicală şi farmacistul din colţ fără beneficiul unei reţete. Şi Bernard Shaw, deja citat la această rubrică, ridicase pe vremuri tonul împotriva tratamentului inutil, o faţă urâtă a medicinii, pe care unii confraţi (după părerea mea, din ce în ce mai puţini) o practică şi în ziua de azi.
 Cine chema în acele vremuri medicul pentru un simplu guturai? Doar cei avuţi. Plebea nu-şi putea permite luxul unei vizite medicale pentru o afecţiune ce părea anodină, fără pericol şi fără urmări. În acest caz, vizita la domiciliul pacientului trebuia exploatată, iar tratamentul prescris nu avea nicio importanţă: cu sau fără el, starea bolnavului urma să se amelioreze, într-o săptămână sau în maximum şapte zile. Mă întreb cum ar fi reacţionat Twain în zilele noastre, la aflarea veştii că există un vaccin împotriva gripei, un tratament preventiv necostisitor, la îndemâna oricui, recomandat tuturor, dar mai ales personalului medical în permanent contact cu pacienţii bolnavi de gripă şi nu mai puţin persoanelor în vârstă. Nu deţin date precise care să cuantifice eficacitatea vaccinului antigripal, dar un fapt e de necontestat: numărul pacienţilor afectaţi de această maladie e în scădere permanentă.
 Îmi închipui cât de mirat ar fi fost celebrul american, erudit şi ştiind să aprofundeze orice subiect ce-l interesa, dacă i s-ar fi comunicat că, în ciuda faptului că gripa e provocată de un virus, tratamentul unui pacient vârstnic afectat de maladie include şi un antibiotic care să rezolve problema suprainfecţiilor microbiene apărute pe un teren tarat şi cu o imunitate afectată.
Supoziţia mea nu se bazează pe niciun fapt istoric verificat, dar nu e exclus ca tatăl său, John Marshall Clemens, de profesie judecător, să fi putut fi salvat dacă familia Clemens ar fi trăit un secol mai târziu. Oare decesul la vârsta de numai 38 de ani, produs de pneumonie, ar fi putut fi prevenit de un vaccin antigripal administrat la timp sau un tratament antibiotic cu efecte curative semnificative? Iată o întrebare care va rămâne fără răspuns.

 

„Bine tratat, guturaiul se vindecă în maximum şapte zile, iar netratat – într-o săptămână.“ (Mark Twain, 1835–1910)


Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe