Într-o veche
satiră a poetului roman Juvenal se spunea „Orandum
est ut sit mens sana in corpore sano. Fortem posce animum mortis
terrore carentem (...)”
și astfel a rămas peste veacuri dictonul Mens
sana in corpore sano.
Ar fi bine ca viitorii colegi să
pornească în misiunea lor având o minte sănătoasă într-un corp
sănătos, din cauza numeroaselor încercări prin care urmează să
treacă atât pe parcursul studiilor (care nu se încheie niciodată),
cât și în toată activitatea lor. Eugeniu Costea istorisește:
„Sfârșitul anului 1918 și anul următor 1919 a fost perioada de
timp când în Transilvania s-au preluat de către autoritățile
române instituțiile politice, economice, sociale, culturale,
academice și de învățământ și încadrarea și reorganizarea
lor la un nivel cu nimic mai prejos decât cel al antecesorilor.
Profesorul Hațieganu a participat la festivitățile de la 1
decembrie 1918 de la Alba Iulia, ca delegat oficial al tineretului
universitar clujean. Cu acest prilej a fost învestit de noua
autoritate cu preluarea și organizarea învățământului
universitar la Cluj. (...) Tânărul profesor Hațieganu a devenit
primul decan al facultății de medicină și a avut fericita ocazie
de a forma o echipă cu personalități de primă linie în
învățământul medical românesc precum: Victor Babeș, Victor
Papilian, Iacob Iacobovici, Constantin Levaditi, Iuliu Moldovan și
alți profesori și conferențiari care au format echipa de start a
învățământului medical românesc clujean”.
În perioada 1861–1950 a funcționat
„Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura
poporului român” – ASTRA, avându-l drept prim președinte pe
Episcopul Andrei Șaguna, urmat de Vasile Goldiș și profesorul
Iuliu Moldovan. Alături de Iuliu Hațieganu, Iuliu Moldovan a
devenit profesor de igienă și medicină preventivă și poate fi
considerat unul dintre creatorii sistemului modern de sănătate
publică din România. A fost închis la Sighet până la vârsta de
74 de ani.
ASTRA avea și scopul dezvoltării
educației fizice în rândul tineretului. La sate, prin organizația
„Șoimii Carpaților” a susținut consecvent activitățile
fizice, activitățile în echipă, întărirea legăturilor între
tineri și mai puțin tineri. Exista preocuparea pentru un bine al
poporului român. „Șoimii Carpaților” se adresa întregului
popor, spre a desăvârși „prin vigoare, conștiință și
disciplină națională, eternitatea României Mari (…) șoimul
este un român sănătos moral, gata oricând să jertfească totul
și viața chiar, pentru binele neamului. Șoimul este cetățeanul
soldat în serviciul familiei, școlii, țării și regelui”. A
fost o perioadă cu o foarte bună organizare a tuturor
activităților, pe zone, până la nivelul satelor. Erau puse la
punct așa-numitele „Despărțământe”. În 1929, secretar al
Despărțământului ASTRA – Zlatna a fost numit Ioan Popa-Zlatna.
Legătura între centru și țară era permanentă. În anul 1935,
profesorul Iuliu Hațieganu a vizitat Zlatna, cu această ocazie
sfințindu-se drapelul „Șoimilor Carpaților” de un sobor de
preoți în frunte cu protopopul Ioan Fodoreanu, președintele
Despărțământului ASTRA din Zlatna. Activitatea era promovată și
internațional. În iulie 1938, un detașament al „Șoimilor
Carpaților”, condus de profesorul Hațieganu, cu mai multe centre,
dintre care unul era condus de Ioan Popa-Zlatna, a participat la
sărbătoarea Socolilor, de la Praga, pe stadionul Jan Maszarik,
menită „să dea în fața Europei un examen de vrednicie
națională”. Portul popular, exercițiile fizice efectuate de
echipele de „șoimi”, activitatea dusă în strânsă colaborare
reprezentau regula.
Marin Florea,
în tomul „Vieți dedicate omului” spune că „medicul
Hațieganu, aflat în fruntea acestei asociații, a încercat să
ducă la îndeplinire deviza ASTRA: «Prin încercări grele se
ajunge la stele» (Per
aspera ad astra).
El a deschis astfel calea unor evenimente sociale deosebite,
organizînd astfel o propagandă științifică intensă prin
colaboratori care știau să deschidă ușa tainică a inimii pentru
a putea intra și aprinde luminile în labirintul întortocheat al
minții țăranului român”.
În fotografiile alăturate, de
epocă, având „pata trecerii timpului”, se observă modul de
organizare, activitatea în echipă, demonstrații de exerciții
fizice, portul popular, activități care aveau susținere națională
prin prezența unor reprezentanți de seamă. La Adunarea Generală a
Despărțământului ASTRA de la Abrud, 1938, se aflau în tribună
președintele ASTRA (Iuliu Moldovan), tribunul „Șoimilor” (Iuliu
Hațieganu), PSS Iuliu Hossu și Nicolae Colan, profesorul Nicolae
Iorga și delegatul Regenței (gen. Dănilă Papp). În cea de-a doua
fotografie îi vedem, mai îndeaproape, pe cei menționați. Autorul
„Vieți dedicate omului” mai spune: „În 1938, serbările ASTRA
organizate la Abrud de profesorul Iuliu Hațieganu și Ion Goia au
culminat cu demonstrații populare și gala portului popular din Țara
Moților. A fost de față și savantul Nicolae Iorga. Mulți
intelectuali străini de ASTRA, îndeosebi cei din vechiul regat,
care au avut prilejul să vadă aceste manifestări, au declarat
spontan că au asistat la cel mai reconfortant spectacol din viața
lor”.
Profesorul Hațieganu a devenit
rectorul universității clujene, subliniind importanța acordării
unui rol aparte educației fizice în cadrul instituțiilor de studii
superioare. „A organizat conferințe tematice, a publicat o revistă
de educație, a construit un parc sportiv în Cluj, a angajat patru
profesori de educație fizică”, iar în 1935 a scris: „S-a
dovedit că educația fizică este cea mai bună metodă de educație,
care sinergic contribuie la oțelirea trupului și a sufletului, la
formarea caracterului (...)”. Dintre lucrările publicate au rămas
în memorie și cele trei volume care compun „Tratat elementar de
semiologie și patologie medicală”. S-a dedicat cercetării
medicale și omului, fără discriminare. „Îi păsa atât de mult
de semenii lui, încât acorda consultații gratuite tuturor
românilor care aveau să calce pragul clinicii sale. Alături de
unul dintre elevii săi, profesorul Ion Goia, Hațieganu a dezvoltat
teoria modelului patologic al țăranilor și muncitorilor – acești
pacienți fiind internați preferențial”. A rămas în istorie
pentru meritele sale de clinician și pedagog, om de știință
emerit, un maestru al culturii umaniste – se spune chiar că a
învățat de la Hipocrate iubirea de aproape și de la Pasteur
patriotismul.
Cu toate acestea, a fost ținut o
vreme în afara lumii universitare „din motive politice”. La 8
decembrie 1948, conf. dr. A. Moga, însoțit de Mihai Kernbach,
decanul facultății, de secretarul de partid al clinicii și cel al
IMF, alături de un reprezentant de la Uniunea Națională a
Studenților Români (UNSR), a dat citire unui rechizitoriu din care
menționăm: „Profesorul Iuliu Hațieganu a avut o atitudine net
reacționară între cele două războaie mondiale și în timpul
celui de al Doilea Război Mondial; a fost rector al Universității
«Regele Ferdinand I», între 1941 și 1944; a fost decorat de
germani; pe timpul rectoratului a patronat acordarea de titluri de
Doctor Honoris Causa unor oameni de știință din Italia fascistă;
a întemeiat și cultivat la Cluj «școala misticismului»; a fost
propus ca ministru în guvernul trădătorilor; a avut o atitudine
cosmopolită și a desconsiderat știința și pe savanții sovietici
(...)”. Profesorul a fost eliminat din clinică.
Amintim și câteva cuvinte care au
rămas după ce i s-a permis să-și reia activitatea: „Acum
sunteți la sfârșitul celor șase ani petrecuți pe băncile
facultății. În toți acești ani ați acumulat cunoștințe
suficiente care vă pot atesta intrarea în serviciul oamenilor
suferinzi. Noi, cei care v-am îndrumat pașii, vă dăm asigurarea
că puteți păși în viață cu toată încrederea. Am contribuit
să vă crească aripile, să puteți zbura pe cont propriu în toate
cele patru zări. Deci urcați-vă pe umerii noștri și luați-vă
zborul“, dar și „Conștiința națională înseamnă mai întâi
recunoștință și respect înaintașilor, apoi răspunderea și
grija urmașilor”.
Atât în istorie, cât și astăzi
există modele pentru viitorii colegi. Pornind de la întărirea
trupului și sufletului, acumulând cunoștințe teoretice și
practice, îmbinându-le și legându-le în echipă, corpul medical
își poate îndeplini misiunea sa, colegial.
