Prin
Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate nr. 340/214 din 27 martie 2014, publicat în Monitorul
Oficial nr. 248 din 7 aprilie 2014, au fost aprobate organizarea şi funcţionarea
Punctului naţional de contact pentru asistenţă medicală transfrontalieră
(PNC). Acesta funcţionează ca unitate fără personalitate juridică pe lângă şi
în subordinea CNAS şi are sediul în municipiul Bucureşti (Calea Călăraşilor nr.
248, bloc S19, sectorul 3), iar site-ul propriu este www.cnas-pnc.ro.
Având
în vedere calitatea de funcţionari publici, personalului din cadrul PNC îi sunt
aplicabile dispoziţiile legale referitoare la drepturi şi îndatoriri,
incompatibilităţi şi conflicte de interese prevăzute de Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcţionarului public, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi de Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor
publici, republicată, iar finanţarea întregii activităţi se realizează din
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În vederea îndeplinirii
atribuţiilor sale, PNC, prin CNAS, va încheia protocoale cu instituţiile/organizaţiile
profesionale competente.
Principalele
îndatoriri ale PNC ţin de furnizarea, de regulă la cerere, a diverselor informaţii,
în special către pacienţi şi chiar către medici: • datele de contact ale PNC
din alte state membre ale Uniunii Europene • furnizorii de servicii medicale,
inclusiv informaţii la cerere privind un drept specific al furnizorilor de a
presta servicii sau orice restricţii privind desfăşurarea activităţii lor
profesionale • opţiunile de tratament, disponibilitatea, calitatea şi siguranţa
asistenţei medicale pe care o furnizează în România, facturi clare şi informaţii
clare despre preţurile şi/sau tarifele, autorizarea sau înregistrarea,
asigurarea acestora ori despre alte mijloace de protecţie personală sau
colectivă cu privire la răspunderea civilă a cadrelor medicale şi a
furnizorului de servicii medicale, în conformitate cu prevederile legale • standardele
şi orientările naţionale pentru calitate şi siguranţă prevăzute în normele
privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii
autorizaţiei sanitare de funcţionare, în ghidurile şi protocoalele clinice
aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi potrivit standardelor
de acreditare • drepturile pacienţilor, proceduri referitoare la plângeri şi
mecanisme pentru repararea daunelor, potrivit prevederilor legale în vigoare,
precum şi opţiuni juridice şi administrative disponibile pentru soluţionarea
litigiilor, inclusiv în cazul unui prejudiciu rezultat în urma asistenţei
medicale transfrontaliere • drepturile referitoare la primirea de asistenţă
medicală transfrontalieră, îndeosebi în ceea ce priveşte termenii şi condiţiile
de rambursare a costurilor şi procedurile de evaluare şi de stabilire a
drepturilor respective şi pentru căile de apel şi de despăgubire dacă pacienţii
consideră că drepturile lor nu au fost respectate • elementele pe care
trebuie să le conţină o prescripţie medicală prescrisă în România şi care se
eliberează într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau prescrisă într-un
stat membru al Uniunii Europene şi care se eliberează în România.
De
asemenea, printre atribuţiile directe ale PNC sunt incluse: • constituirea şi
actualizarea bazei de date privind cadrele medicale cu drept de practică
medicală pe teritoriul României, pe baza informaţiilor existente în platforma
informatică din asigurările de sănătate, precum şi a informaţiilor solicitate
de PNC şi puse la dispoziţie gratuit de Ministerul Sănătăţii în calitate de
coordonator al sistemului de informare al pieţei interne (IMI), Colegiul
Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România, Colegiul
Farmaciştilor din România şi Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor
şi Asistenţilor Medicali din România • consultarea cu organizaţiile de pacienţi,
structurile de specialitate ale MS, furnizorii de servicii medicale şi asigurătorii
de sănătate • colaborarea cu celelalte PNC şi cu Comisia Europeană • cooperarea
cu PNC din celelalte state membre UE şi cu casele de asigurări de sănătate
privind supravegherea şi asistenţa reciprocă pentru clarificarea conţinutului
documentelor de plată • cooperarea cu PNC din celelalte state membre UE cu
privire la standardele şi orientările privind calitatea şi siguranţa • organizarea
activităţii de traducere a documentelor gestionate la nivelul PNC în şi din
limbile oficiale ale celorlalte state membre UE • colaborarea cu structurile de
specialitate din cadrul CNAS şi cu MS la elaborarea raportului periodic
privind implementarea Directivei 2011/24/UE.