În anul 2013, Academia de Ştiinţe Medicale a făcut o serie de paşi
importanţi pe calea consolidării instituţionale.
Cel mai important dintre aceştia este redobândirea finanţării,
care fusese suprimată prin Ordonanţa de Urgenţă de guvernul Boc. Această ordonanţă
a fost, în cele din urmă, respinsă de Parlament, iar guvernul Ponta a găsit
resursele necesare pentru finanţare.
Tot în 2013 a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern noul statut,
votat în aprilie 2012. O modificare importantă este cea legată de votul pentru
alegerea organelor de conducere ale AŞM. Noul statut doreşte să elimine
ambiguităţile din cel vechi datorită cărora s-a ajuns la contestarea
rezultatelor votului în cazul ultimelor două alegeri (2006 şi 2011).
AŞM a avut permanent o foarte bună colaborare cu Ministerul Sănătăţii,
care a contribuit în mod esenţial la realizările menţionate mai sus.
La rândul său, AŞM s-a străduit să ajute Ministerul în cadrul
procesului de reformă pe care l-a declanşat. AŞM a făcut demersuri publice,
inclusiv pe lângă Ministerul Sănătăţii, pentru salvarea Institutului
Cantacuzino şi pentru reluarea producţiei de vaccinuri şi produse biologice la
această prestigioasă unitate a medicinii româneşti.
A fost înfiinţată şi o nouă secţie a AŞM, aceea de Sănătate Publică,
care îşi propune alcătuirea de materiale care să poată fi utile Ministerului în
elaborarea politicilor de sănătate.
La rândul lor, comisiilor AŞM li s-a solicitat o colaborare mai
strânsă cu Ministerul Sănătăţii în domeniile de competenţă specifică.
Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre colaborarea cu
Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Deşi are prin lege atribuţii în coordonarea
activităţii ştiinţifice din România, AŞM nu a fost implicată în elaborarea
strategiei de cercetare pentru perioada 2014–2020 şi nici în alte decizii
majore privind cercetarea medicală. Evaluarea la nivelul UEFIS-CDI s-a făcut
total netransparent şi foarte subiectiv, ceea ce considerăm că va obliga AŞM să
ia o poziţie publică faţă de acest organism condus de dl Adrian Curaj. Mai mult
decât atât, competiţia principală desfăşurată în acest an, cea de parteneriate,
nu a fost finalizată, ceea ce înseamnă că în anul 2013 practic nu a existat
niciun fel de finanţare a cercetării medicale în România.
Dacă lucrurile vor evolua în această manieră, mărturisim că suntem
profund îngrijoraţi de viitorul cercetării medicale româneşti şi vom începe să
luptăm prin toate mijloacele pentru remedirea unei situaţii care deja a atins
cote de avarie.
AŞM şi-a definit 65 de colective de cercetare în cadrul unei
Platforme Naţionale de cercetare pe care o tutelează. Rolul şi locul acestora însă,
în sistemul de cercetare medicală din România, rămân să fie mai clar definite împreună
cu decidenţii politici. Intenţia AŞM este de a înfiinţa un Institut Naţional de
Cercetare Medicală. Acesta ar urma să fie o instituţie virtuală, cu o minimă
logistică la nivel central, dar care ar trebui să reunească toate colectivele
de cercetare ale AŞM.
În anul 2013 au fost primiţi 35 de noi membri corespondenţi, iar 6
membri corespondenţi au devenit titulari, întărind astfel instituţia şi, mai
ales, întinerind-o în bună măsură.
În acelaşi timp, au fost organizate două simpozioane omagiale
pentru profesorii Leon Dănăilă şi Mihai Coculescu, marcând, pe lângă momentul
aniversar, şi marile realizări ale acestor două distinse personalităţi ale
lumii medicale româneşti.
Au fost organizate numeroase manifestări ştiinţifice sub egida AŞM,
cea mai mare parte cu caracter naţional, dar şi internaţional (dintre cele din
urmă putem menţiona Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ organizat împreună cu
Fundaţia „Acad. Nicolae Cajal“ şi Congresul Mondial al IASGO – International
Association of Surgeons Gastroenterologists and Oncologists).
În luna noiembrie, AŞM a organizat o conferinţă de presă cu ocazia
apariţiei în revista „Nature Genetics“ a două articole de oncogenomică la
elaborarea cărora au participat şi cercetători români. Subliniind importanţa
evenimentului, AŞM şi-a propus să contribuie, astfel, la stimularea cercetării ştiinţifice
medicale româneşti.
De altfel, Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ devine, pe an ce
trece, una din cele mai importante manifestări ştiinţifice din România, dedicată
cercetării fundamentale.
În cadrul dezvoltării relaţiilor internaţionale, AŞM a organizat o
reuniune comună cu Academia Franceză de Medicină la Palatul Parlamentului din
Bucureşti, cu tema „Rolul Academiilor în societatea contemporană“. La 17
decembrie 2013 profesorii Irinel Popescu şi Nicolae Manolescu au fost primiţi
ca membri corespondenţi străini ai Academiei Franceze de Medicină în cadrul
unei şedinţe festive. Tot în 2013 a fost votat ca membru corespondent al
Academiei Franceze de Medicină şi profesorul Nicolae Angelescu, care urmează să
fie primit în cursul unei ceremonii ulterioare. De asemenea, urmează o vizită
reciprocă a unei delegaţii AŞM în Franţa, ca răspuns la vizita efectuată de
Academia Franceză de Medicină în România.
Au fost întărite relaţiile cu Federaţia Europeană a Academiilor de
Medicină (FEAM) prin participarea prof. Irinel Popescu la Congresul FEAM de la
Dublin (mai 2013) şi la Şedinţa Prezidiului FEAM de la Bruxelles (decembrie
2013). Anul viitor, Congresul FEAM se va desfăşura la Bucureşti împreună cu
Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ şi va aborda două teme importante: „One
health“ (O singură sănătate – a omului şi animalelor) şi „Viitorul studiilor
clinice şi al cercetării chirurgicale în Europa“. La congres va participa şi
Ruxandra Drăghia-Akli – Director of the Health Directorate at the Research DG
of the European Commission.
Pentru AŞM va fi principala manifestare ştiinţifică a anului 2014,
de aceea vom face toate eforturile pentru reuşita acesteia.
De altfel, principalul obiectiv al anului 2014 rămâne
întărirea rolului AŞM în plan ştiinţific, în special la nivelul activităţii de
coordonare a cercetării ştiinţifice medicale în România.
