Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă

Preocupări pentru viitorul cercetării româneşti

Viața Medicală
Prof. dr. Irinel POPESCU joi, 9 ianuarie 2014

Academia de Ştiinţe Medicale – la bilanţ şi cu planuri pentru 2014. Prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele AŞM, semnalează colaborările pe plan internaţional şi atrage atenţia asupra rolului pe care AŞM ar trebui să-l joace în cercetarea ştiinţifică medicală din România.

În anul 2013, Academia de Ştiinţe Medicale a făcut o serie de paşi importanţi pe calea consolidării instituţionale.
Cel mai important dintre aceştia este redobândirea finanţării, care fusese suprimată prin Ordonanţa de Urgenţă de guvernul Boc. Această ordonanţă a fost, în cele din urmă, respinsă de Parlament, iar guvernul Ponta a găsit resursele necesare pentru finanţare.
Tot în 2013 a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern noul statut, votat în aprilie 2012. O modificare importantă este cea legată de votul pentru alegerea organelor de conducere ale AŞM. Noul statut doreşte să elimine ambiguităţile din cel vechi datorită cărora s-a ajuns la contestarea rezultatelor votului în cazul ultimelor două alegeri (2006 şi 2011).
AŞM a avut permanent o foarte bună colaborare cu Ministerul Sănătăţii, care a contribuit în mod esenţial la realizările menţionate mai sus.
La rândul său, AŞM s-a străduit să ajute Ministerul în cadrul procesului de reformă pe care l-a declanşat. AŞM a făcut demersuri publice, inclusiv pe lângă Ministerul Sănătăţii, pentru salvarea Institutului Cantacuzino şi pentru reluarea producţiei de vaccinuri şi produse biologice la această prestigioasă unitate a medicinii româneşti.
A fost înfiinţată şi o nouă secţie a AŞM, aceea de Sănătate Publică, care îşi propune alcătuirea de materiale care să poată fi utile Ministerului în elaborarea politicilor de sănătate.
La rândul lor, comisiilor AŞM li s-a solicitat o colaborare mai strânsă cu Ministerul Sănătăţii în domeniile de competenţă specifică.
Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Deşi are prin lege atribuţii în coordonarea activităţii ştiinţifice din România, AŞM nu a fost implicată în elaborarea strategiei de cercetare pentru perioada 2014–2020 şi nici în alte decizii majore privind cercetarea medicală. Evaluarea la nivelul UEFIS-CDI s-a făcut total netransparent şi foarte subiectiv, ceea ce considerăm că va obliga AŞM să ia o poziţie publică faţă de acest organism condus de dl Adrian Curaj. Mai mult decât atât, competiţia principală desfăşurată în acest an, cea de parteneriate, nu a fost finalizată, ceea ce înseamnă că în anul 2013 practic nu a existat niciun fel de finanţare a cercetării medicale în România.
Dacă lucrurile vor evolua în această manieră, mărturisim că suntem profund îngrijoraţi de viitorul cercetării medicale româneşti şi vom începe să luptăm prin toate mijloacele pentru remedirea unei situaţii care deja a atins cote de avarie.
AŞM şi-a definit 65 de colective de cercetare în cadrul unei Platforme Naţionale de cercetare pe care o tutelează. Rolul şi locul acestora însă, în sistemul de cercetare medicală din România, rămân să fie mai clar definite împreună cu decidenţii politici. Intenţia AŞM este de a înfiinţa un Institut Naţional de Cercetare Medicală. Acesta ar urma să fie o instituţie virtuală, cu o minimă logistică la nivel central, dar care ar trebui să reunească toate colectivele de cercetare ale AŞM.
În anul 2013 au fost primiţi 35 de noi membri corespondenţi, iar 6 membri corespondenţi au devenit titulari, întărind astfel instituţia şi, mai ales, întinerind-o în bună măsură.
În acelaşi timp, au fost organizate două simpozioane omagiale pentru profesorii Leon Dănăilă şi Mihai Coculescu, marcând, pe lângă momentul aniversar, şi marile realizări ale acestor două distinse personalităţi ale lumii medicale româneşti.
Au fost organizate numeroase manifestări ştiinţifice sub egida AŞM, cea mai mare parte cu caracter naţional, dar şi internaţional (dintre cele din urmă putem menţiona Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ organizat împreună cu Fundaţia „Acad. Nicolae Cajal“ şi Congresul Mondial al IASGO – International Association of Surgeons Gastroenterologists and Oncologists).
În luna noiembrie, AŞM a organizat o conferinţă de presă cu ocazia apariţiei în revista „Nature Genetics“ a două articole de oncogenomică la elaborarea cărora au participat şi cercetători români. Subliniind importanţa evenimentului, AŞM şi-a propus să contribuie, astfel, la stimularea cercetării ştiinţifice medicale româneşti.
De altfel, Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ devine, pe an ce trece, una din cele mai importante manifestări ştiinţifice din România, dedicată cercetării fundamentale.
În cadrul dezvoltării relaţiilor internaţionale, AŞM a organizat o reuniune comună cu Academia Franceză de Medicină la Palatul Parlamentului din Bucureşti, cu tema „Rolul Academiilor în societatea contemporană“. La 17 decembrie 2013 profesorii Irinel Popescu şi Nicolae Manolescu au fost primiţi ca membri corespondenţi străini ai Academiei Franceze de Medicină în cadrul unei şedinţe festive. Tot în 2013 a fost votat ca membru corespondent al Academiei Franceze de Medicină şi profesorul Nicolae Angelescu, care urmează să fie primit în cursul unei ceremonii ulterioare. De asemenea, urmează o vizită reciprocă a unei delegaţii AŞM în Franţa, ca răspuns la vizita efectuată de Academia Franceză de Medicină în România.
Au fost întărite relaţiile cu Federaţia Europeană a Academiilor de Medicină (FEAM) prin participarea prof. Irinel Popescu la Congresul FEAM de la Dublin (mai 2013) şi la Şedinţa Prezidiului FEAM de la Bruxelles (decembrie 2013). Anul viitor, Congresul FEAM se va desfăşura la Bucureşti împreună cu Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ şi va aborda două teme importante: „One health“ (O singură sănătate – a omului şi animalelor) şi „Viitorul studiilor clinice şi al cercetării chirurgicale în Europa“. La congres va participa şi Ruxandra Drăghia-Akli – Director of the Health Directorate at the Research DG of the European Commission.
Pentru AŞM va fi principala manifestare ştiinţifică a anului 2014, de aceea vom face toate eforturile pentru reuşita acesteia.
De altfel, principalul obiectiv al anului 2014 rămâne întărirea rolului AŞM în plan ştiinţific, în special la nivelul activităţii de coordonare a cercetării ştiinţifice medicale în România.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC