Newsflash

Predicții despre viitor, din trecut

de Dr. Şerban NICOLESCU - iun. 29 2018
Predicții despre viitor, din trecut
Parafrazând titlul celebrei lucrări a lui Erich von Däniken (Amintiri despre viitor, 1968), vă propun o incursiune în ultimele decenii ale veacului trecut, ca să privim vremurile de azi așa cum se întrevedeau ele pe-atunci. În plin socialism, ne era interzis să judecăm prezentul altfel decât în culorile și tonul oficial triumfalist, iar trecutul era, de multe ori, contrafăcut ca să se potrivească și să justifice mărețele realizări ale prezentului. Viitorul însă nu fusese confiscat de comunism, reprezentând un teren fertil pe care puteam să ne exersăm imaginația în deplină libertate.
Încurajați de planurile cincinale realizate și depășite de strategiile de făurire și înaintare pe termen îndelungat (nu știam prea bine către ce), am început să privim cu încredere – mai mult și mai departe – spre viitor. Au fost anii de glorie ai science-fictionului românesc – ne amintim abundența de lucrări de beletristică (schițe, nuvele, romane, almanahuri), dar și cărți și articole „serioase” de futurologie. Nu doar Estul comunist era atras de mirajul explorării viitorului: în plină eră spațială, futurologia era o preocupare globală a umanității.
În almanahul „Scânteia” din anul 1970, în capitolul denumit sugestiv „Un reper în epopeea fantastică a timpului – Lumea anului 2000”, putem citi o serie de previziuni. Unele dintre ele frizează fantasticul, altele, în schimb, s-au adeverit. Le transcriu mai jos, adăugând, pe alocuri, comentarii asupra acestora.
Începem cu domeniul arhitecturii, unde vizionarii vremii își închipuiau că, în anul 2000, „bună parte dintre locuințe vor fi gonflabile. Dimensiunile încăperilor se vor putea mări sau micșora după dorință”.
În privința gastronomiei, previziunile publicate în almanahul „Scânteia” oscilează între moderație și exuberanță: „Se va verifica, o dată pentru totdeauna, că vechile precizări despre hrana în pilule au fost basme. Biftecul va rămâne biftec, iar omleta, omletă. Cu o deosebire însă: bună parte dintre ele vor fi mai gustoase decât astăzi, mai hrănitoare și se vor prepara din țiței, din cărbune sau chiar din aer”.
Zborul unui avion de pasageri peste Oceanul Atlantic va dura 50 de minute, iar marile investiții în industria minieră se vor face în mări și oceane. O puzderie de colonii de acvanauți vor lucra la adâncimi de până la 1.000 de metri.
„Vor fi realizate câteva lucrări-gigant care vor produce un șir de schimbări în clima planetei. Amintim doar două: barajul care va închide strâmtoarea Behring, redând vieții nesfârșitele întinderi de pământ, astăzi înghețate, ale Asiei de Nord-Est, fluviul Congo va fi abătut și silit să se verse în Marea Mediterană, fertilizând astfel Sahara.” Schimbările climaterice s-au adeverit, însă, din păcate, nu au adus cu ele schimbările benefice preconizate.
În domeniul educației, „învățământul postuniversitar va deveni obligatoriu pentru o bună parte dintre oameni”. Această predicție s-a adeverit în cazul medicilor. Alte previziuni adeverite țin de distracții și petrecerea timpului liber, unde s-a preconizat că „se vor generaliza cinematograful în relief și televiziunea color”, dar și de acuratețea predicțiilor meteorologice pe termen lung: „Se vor putea face previziuni meteorologice certe pentru minimum trei luni”. Astfel, „oamenii din 2000” vor ști din ianuarie dacă va ploua la 1 aprilie. În domeniul geneticii, autorii declarau că în viitor „se va putea determina, după dorință, sexul
viitorului născut”.
Când vine vorba despre turism, fascinația călătoriilor spațiale își face clar simțită prezența. Futurologii își închipuie că, în anul 2000, călătorii turistice spre Lună vor fi frecvente. Și dacă tot vorbim despre mirajele vremii, autorul articolului declară că: „Cel de-al treilea mileniu va găsi socialismul în plină dezvoltare, iar avântul maselor spre zorile comunismului tot mai impetuos”.
În domeniul medical, un studiu realizat de RAND Corporation (o organizație de tip think tank din SUA, creată cu rolul de a consilia forțele armate) a interogat un grup de experți, care au indicat anul în care anumite progrese tehnologice vor fi realizate. Le transcriu mai jos pe cele situate la mijlocul distanței dintre optimism și pesimism absolut.
Experții anilor 1970 au considerat că organele artificiale din material plastic și componente electronice vor fi folosite din 1982. Medicamentele capabile să influențeze personalitatea ar fi trebuit să apară în 1983, iar cele capabile să determine creșterea inteligenței – în 2012. Crearea vieții artificiale a fost prognozată pentru 1989, imunizarea generală contra tuturor bacteriilor și virusurilor ar fi trebuit să aibă loc în anul 1994, iar interacțiunea electromagnetică directă între creier și computer ar trebui să fie realizată în 2020.
Desigur, există și idei pe care experții internaționali consultați în acest studiu nu le-au considerat plauzibile. Aici menționăm letargia de lungă durată, care ar permite călătoria în timp, sau utilizarea telepatiei în telecomunicații.
Un alt sondaj cu caracter futurologic, realizat în aceeași perioadă în Franța, a estimat procentual, de data asta în rândul opiniei publice, posibilitatea ca în anul 2000 să se realizeze anumite progrese în domeniul medicinei și tehnologiei. Astfel, 84% din cei chestionați credeau că vindecarea cancerului va fi posibilă până în mileniul trei, 35% credeau că speranța medie de viață va fi de 100 de ani, iar 37% credeau că hrana va veni în viitor sub formă de pilule sau comprimate.
Țin minte un cântec scris de Horia Moculescu în anii 1970, pe care îl intonam cu patos prin tabere sau la școală: „Noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii...”. Încercam, cu mintea de-atunci, să ne imaginăm cum o să zburăm în cosmos sau cum va fi mileniul al treilea pentru fiecare dintre noi. Cum ar fi arătat zilele din prezent pentru noi, pionierii anilor 1970? Ce impresie ar fi putut face un banal computer sau internetul, pe vremea când noi eram fascinați de un mini-calculator de buzunar? Dar analizoarele automate de biochimie și hematologie pe care le operez în fiecare zi? Dacă mi-ar fi spus cineva atunci că în anul 2018 voi lucra cu roboți și inteligență artificială, cred că aș fi fost copleșit. Ca medic de laborator, ar trebui să mă bucur că pot lucra în prezent cu tehnologii apropiate de cele mai optimiste predicții ale futurologilor anilor 1970.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe