Newsflash

O lume după chipul şi asemănarea consumatorului

de Dr. Mariana MINEA - mar. 27 2014
O lume după chipul şi asemănarea consumatorului
Pentru anul acesta, ne-am propus să consumăm la fel de mult, dar să plătim mai puţin sau, mai bine-zis, mai inteligent. Vom optimiza resursele de care dispunem şi vom colabora mai intens cu persoanele din comunitatea noastră. Cam aşa s-ar putea rezuma tendinţele globale de consum pentru 2014, potrivit unui raport realizat recent de compania britanică Euromonitor International, rezultat al unei cercetări efectuate anul trecut în mediul online, la nivel internaţional*.
Cuvintele care se repetă în material sunt: responsabilitate, sustenabilitate, echilibru, implicare, lux accesibil, comunitate, business social, alimentaţie sănătoasă, verde.

 

 

 

Mâncare sănătoasă şi afaceri etice

 

   Tot mai multe persoane sunt interesate de o alimentaţie sănătoasă şi par a fi dispuse să plătească mai mult pentru a mânca sănătos (trei sferturi din respondenţi ar fi de acord să plătească mai mult). Pe fondul epidemiei de obezitate şi al dorinţei de a preveni o serie de afecţiuni care scad calitatea vieţii, a mânca sănătos a devenit o nouă modă, iar industria de profil este şi ea în expansiune: de la restaurante, emisiuni TV, bloguri şi ghizi turistici, până la aplicaţii de mobil care îţi spun ce opţiuni culinare îţi oferă cartierul. Şi giganţii fast-food se adaptează curentului.
   O atenţie specială se acordă obezităţii în rândul copiilor, pe fondul apariţiei diabetului zaharat de tip II la vârste mici. Prima doamnă a SUA, Michelle Obama, conduce campania „Let’s move!“, care promovează alimentaţia sănătoasă şi sportul în rândul şcolarilor. Păpuşile Muppets şi baschetbaliştii din NBA s-au alăturat mesajului ei, iar Nike a donat 50 de milioane de dolari la începutul lui 2013, pentru campanie.
  Discuţia în spaţiul public despre obiceiurile alimentare ale copiilor nu este nouă. În 2008, Marea Britanie impunea prin lege înlocuirea cartofilor prăjiţi din meniurile cantinelor şcolare cu legume gătite. În plus, a interzis aprovizionarea vendomatelor din unităţile publice de învăţământ cu dulciuri, băuturi carbogazoase şi gustări sărate. În spatele acestor măsuri au stat Jamie Oliver şi campania lui susţinută pentru un prânz mai sănătos în şcoli. Ca urmare, o parte din copii au început să-şi aducă pachet de acasă, iar unii părinţi au solicitat directorilor reintroducerea snack-urilor în vendomate. La patru-cinci ani distanţă, lucrurile s-au mai schimbat, iar interesul pentru hrana sănătoasă vine acum şi din partea publicului.
  Pe aceeaşi linie se înscrie şi interesul pentru o viaţă mai „eco“. Două treimi din participanţii la chestionarul Global consumer trends au declarat că încearcă să aibă un impact pozitiv asupra mediului înconjurător şi nu doar prin vorbe, ci şi prin activităţi zilnice. Pentru astfel de consumatori, a folosi produse sau brand-uri care utilizează practici de business sustenabile are în sine o valoare socială. Acest lucru şi preocuparea pentru sănătate explică orientarea persoanelor de la oraş spre alimentele organice. Grija pentru siguranţa produselor duce la cultivarea lor în grădină sau pe balconul propriu. La scară mai mare, apar astfel grupuri cu iniţiativă, fermieri, foşti corporatişti retraşi la ţară, care deservesc comunitatea cu produse agricole ecologice şi care, uneori, apelează la crowd-funding pentru a-şi creşte afacerea (platforme online prin care persoanele convinse să susţină afacerea ta pot face mici donaţii şi primesc la schimb o recompensă simbolică din punct de vedere material).
    Raportul Euromonitor International citează un articol din The New York Times care ne vorbeşte despre „responsabilitate socială şi MBA-uri“. Creşterea sentimentului de responsabilitate socială şi etică este una din consecinţele crizei financiare. La sfârşitul lunii ianuarie, Angela Merkel a ţinut un discurs de prezentare a priorităţilor guvernului german, în care a făcut referire de mai multe ori la conceptul „economiei sociale de piaţă“, care îmbină libertatea antreprenorială cu elemente ale unui stat asistenţial puternic.

 

Importanţa căminului şi a comunităţii

 

   În ciuda orelor petrecute online, consumatorii au nevoie de o comunitate reală, tangibilă, care să le ofere siguranţă – este o altă concluzie a raportului. Bunurile produse local reprezintă pentru consumatori un antidot la globalizare şi invocă autenticitatea şi sentimentul de apartenenţă. În plus, consumatorii petrec mai mult timp liber în intimitatea propriei locuinţe decât în oraş. Casa lor este tot mai automatizată, graţie reţelelor wi-fi şi telefoanelor inteligente, oferind posibilitatea de control, dar şi de a economisi la capitolele iluminare şi încălzire. Totuşi, această tehnologizare nu este un scop în sine, ci doar un instrument, pentru că beneficiarii ei declară că se simt fericiţi în compania familiei şi a prietenilor, nu în lumea tehnicii.
   Faptul că aceiaşi oameni se prezintă lumii pe reţelele de socializare cu o imagine reconstruită, îmbunătăţită nu este neapărat o contradicţie. Cercetarea a indicat o preferinţă crescută pentru comunicarea prin imagini. Platforme ca Instagram şi Vine permit încărcarea uşoară a fotografiilor, inclusiv a fotografiilor de tip selfie (autoportrete), şi adăugarea efectelor patinate, care predispun la nostalgie şi evadare. Oamenii fac tot mai mult diferenţierea între această lume şi realitate, spun analiştii pieţei.
  Aceeaşi impresie contradictorie vine din apetenţa pentru lux pe care o declară respondenţii – dar şi aici este vorba de o noţiune mai subtilă a luxului, în care nu se mai urmăreşte purtarea unor etichete ostentative, ci a unor produse care să dea impresia de lux („Pentru că merităm“) şi care trebuie să vină la preţ redus.

 

Echilibrul profesie–viaţă personală

 

  Într-o schemă-pilot, ce urmează să fie introdusă în nouă regiuni din Anglia, cabinetele medicale vor fi deschise de la 8 dimineaţa la 8 seara, timp de şapte zile pe săptămână. Autorităţile explică această măsură prin încercarea de a găsi noi soluţii pentru ca medicii să ofere consultaţii la ore potrivite salariaţilor care muncesc din greu. Lipsa echilibrului între serviciu şi viaţa personală este marele stres al participanţilor la cercetarea privind tendinţele globale de consum. Pentru respondenţi, petrecerea timpului alături de parteneri şi familie se situează pe primul loc în clasamentul activităţilor importante. „Chiar dacă firma are iniţiative cum ar fi o sală de sport, o zonă de relaxare sau servicii sociale organizate, asta e doar ceva demonstrativ. Nu avem suficienţi oameni care să facă faţă volumului de muncă“, a fost un răspuns primit de o firmă de recrutare citată în raport. Poate că şi din acest motiv două treimi din participanţii la Global Consumer Trends Survey au declarat că încearcă să-şi simplifice viaţa.

 

 

*Cercetarea Global Consumer Trends 2013 a fost realizată online şi a inclus 16.327 respondenţi, aproximativ 1.800 din fiecare dintre următoarele ţări: Brazilia, China, Franţa, Germania, India, Japonia, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite. România nu a fost inclusă în cercetare. Chestionarele au fost administrate prin e-mail către paneluri de utilizatori de internet, folosind metodologia opt-in (adică numai persoanelor care şi-au manifestat acceptul pentru acest tip de cercetări). Participanţii au avut posibilitatea să răspundă în limba natală sau în engleză.
 

Modele de colaborare

 

Eco: aproape 250.000 de polonezi au investit în microinstalaţii (panouri solare, boilerele pe bază de biomasă) care asigură necesarul de energie al locuinţei, arată un studiu din 2013 al Institutului Polonez de Energie Regenerabilă

Servicii care mimează căldura casei: o cafenea din Moscova îşi invită clienţii să ia loc în fotolii confortabile, să îşi prepare ceaiul şi să se simtă ca acasă. Clienţii sunt taxaţi pe oră, iar patronul îi consideră mai degrabă microchiriaşi

Consum colaborativ: un studiu din Australia anunţă apariţia unor minicomunităţi formate din superfamilii, adică familii extinse, care păstrează legătura pe parcursul mai multor generaţii. Aceste familii îşi împrumută între ele casele de vacanţă, spre nemulţumirea hotelierilor

Cumpătare: un site de ştiri din Venezuela relatează despre obiceiul unor abonaţi la internet care îşi subînchiriază reţeaua wi-fi. La capitolul „turism“, hostelurile au devenit o atracţie şi în rândul vârstnicilor, nu doar al tinerilor, scrie The Daily Telegraph.


Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe