Anul acesta, congresul American Thoracic
Society (ATS), desfășurat în perioada 18–24 mai la Washington, a reunit 17.000
de membri din 102 țări, în jurul a 500 de sesiuni susținute de 800 de experți,
6.710 rezumate și prezentări de cazuri și 200 de standuri expoziționale.
Congresul, recunoscut ca o manifestare mamut, a avut printre cei prezenți și o
delegație de pneumologi români, care s-a materializat prin înscrierea a șase
postere.
Această impresionantă grupare
internațională de forțe a făcut sălile să fie neîncăpătoare și a generat tot
felul de crosuri între manifestări pentru participanți. Ca de obicei, structura
congresului a rămas una conservatoare cu teme bine alese și calupuri de
manifestări tradiționale. S-a debutat cu tradiționalele cursuri „postgraduate”,
unde în primele două zile am identificat câteva teme interesante, precum:
ecografia în medicina de urgență, folosirea noilor tehnologii „omice” în
studiile de patologie pulmonară, aspecte actuale în tratamentul și managementul
fibrozelor interstițiale difuze, tratamentul plămânului de șoc, plămânul și
imunitatea etc.
Un alt element tradițional de semnalat
rămâne sesiunea „Year in Review”, care a adunat noutăți importante în domenii
precum: cancerul pulmonar, astmul bronșic, BPOC, tuberculoza, dar și din zona
de terapie intensivă – transplant pulmonar, medicină de urgență etc. Multe
sesiuni au fost la concurență, dar am remarcat că teme majore precum BPOC,
astmul bronșic și cancerul pulmonar au rămas în prima linie. Ele au fost urmate
de fibrozele interstițiale difuze, bronșiectazii, infecții pulmonare
nespecifice și tuberculoză. La paritate au fost medicina de urgență și
aspectele de terapie intensivă, având în vedere profilul acestei asociații
profesionale. S-au detașat sesiunile precum: determinanții pe termen lung ai
stării critice la vârstnici – de la celulă la populație, stări critice –
viitorul terapiei intensive – închiderea cercului, „tricks” și instrumente de
implementare de politici în terapia intensivă etc.
Dintre sesiunile importante, multe la
număr, merită citate câteva precum: barbarii la porți – virusurile și epiteliul
bronșic în astm, promisiuni și realitate în tehnologia pentru sănătate, rolul
disbiozelor în bolile pulmonare, BPOC, biologia sistemică și comorbiditățile,
măsurarea simptomelor și a funcției etc. Față de alți ani au predominat
simpozioanele „pro/con” (pro și contra), la care sălile au fost pline, pe
reabilitare, fibroză pulmonară idiopatică, hipertensiune pulmonară, BPOC etc.
Pneumologia pediatrică nu a lipsit nici ea, având un „review” și dezbateri pro
și contra pe măsură. BPOC a predominat ca număr de prezentări, el fiind disecat
de la teme legate de eozinofile până la noile concepte în exacerbări.
Un alt subiect care nu putea să lipsească a
fost cel referitor la poluare, unde colegii americani s-au centrat pe aceste
probleme cu un pas mai devreme decât europenii. În paralel s-au desfășurat și
minisimpozioanele de companie, în spațiul expozițional, unde aceleași trei
subiecte eterne au reținut atenția auditoriului: BPOC, astm bronșic și
pneumopatie interstitițială idiopatică.
În principal, s-a făcut referire la noul protocol „Gold” și la noile medicații
din pneumopatiile interstițiale difuze idiopatice: nintedanib și pirfenidonă.
Au fost foarte multe oferte, cu sau fără costuri suplimentare, legate de: cum
să-ți faci o carieră de succes, cum să obții certificate de absolvire în
bronhoscopie cu ecografie endobronșică (EBUS) etc. Nu au lipsit nici marile
reviste de specialitate cu oferte pe măsură – New England Journal, de
exemplu.
Acest congres rămâne portfanionul
noutăților pneumologice pe anul în curs, recordul de interes fiind indus de
prezența tuturor marilor personalități din domeniul pneumologiei de pe toate
continentele. Școala americană are un avans față de cea europeană, probabil
prin facilitățile de cercetare pe care le are, lucru evidențiat și cu această
ocazie. De multe ori, politicile și strategiile viitoare se construiesc odată cu
această manifestare. Oportunitatea de a participa a medicilor români reprezintă
o lecție care nu ar trebui ratată, cu toate că echipele care se deplasează aici
sunt, din păcate, din ce în mai mici, din cauza multiplelor restricții impuse
sau autoimpuse companiilor farmaceutice sponsorizante din România.
