Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Numiri senioriale

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU marţi, 17 decembrie 2013

Recent, la conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant, a fost numit – în funcţia de director executiv – profesorul Radu Deac, „având în vedere obiectivul major al Ministerului Sănătăţii de a îmbunătăţi activitatea Agenţiei Naţionale de Transplant, astfel încât această instituţie să-şi recapete prestigiul recunoscut în lumea medicală“. În condiţiile în care 2013 a fost anul cel mai bun pentru transplant în România, iar ţara noastră a fost prima din Europa ca ritm de creştere al donării de organe (conform anunţurilor oficiale), cum poate fi explicată schimbarea unui medic de 38 de ani cu un profesor consultant în vârstă de 74 de ani, la conducerea executivă a unei instituţii publice? (Dr. A. M.)

 

   Un lucru pe care-l cunosc bine din realităţile României acestor ani este formularul numit Europass. Am citit, fără exagerare, sute de asemenea curricula vitae ale universitarilor din medicină, în 2011, când am încercat, la rubrica „Per ardua ad alta“, din acest colţ de pagină, să prezint cititorilor o parte din oamenii pe care am ajuns să-i admir şi respect pentru talentul, abnegaţia şi perseverenţa care le permit să intre în circuitul valorilor din cercetarea clinică. Sunt multe date inutile în Europass (versiunea folosită în România): adresa privată, starea civilă, numele soţiei/soţului/copiilor, tipul permisului de conducere (!), liste de cursuri de educaţie medicală, unele având o durată de una-două zile, pomelnicele prezentărilor la tot felul de conferinţe, enumerarea cursurilor şapirografiate. Nu e clar la ce folosesc aceste detalii, pentru că singurele lucruri care contează, de fapt, sunt certificarea specializării, traiectoria profesională, experienţa clinică, academică şi administrativă, lucrările ştiinţifice incluse în Pubmed şi numărul de citări în articolele altor cercetători.
   Din CV-ul meu lipseşte data naşterii, un detaliu care nu este obligatoriu în Statele Unite, pentru a se evita discriminarea pe bază de vârstă. De altfel, vârsta nu este luată în consideraţie pentru nicio funcţie din cele trei ramuri ale guvernului, executivă, legislativă şi judiciară. Din cei nouă judecători numiţi pe viaţă la Curtea Supremă a SUA, patru* (Ruth Bader Ginsburg, Anthony Kennedy, Antonin Scalia şi Stephen Breyer) au peste 75 de ani, iar influenţa lor în deciziile majore care afectează viaţa fiecăruia dintre noi este imensă. La fel, 24 din cei 100 de membri ai Senatului SUA au împlinit deja 70 de ani. În legislativul Statelor Unite a activat, până la vârsta de 100 de ani, senatorul Strom Thurmond din Carolina de Sud. În reţeaua de spitale în care lucrez sunt zeci de medici care practică exemplar, deşi au peste 80 de ani. Exemple sunt uşor de găsit şi în România; vom pomeni numai faptul că cel mai activ cercetător în diabetologie este profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, membru corespondent al Academiei Române, care continuă, la peste 75 de ani, o prodigioasă activitate ştiinţifică, mult mai importantă şi mai apreciată în lume decât a oricărui lider (rector sau decan) al medicinii universitare din România ultimilor 50 de ani.
   Ca grup, medicii sunt mai sănătoşi decât restul populaţiei şi au resurse care le permit o viaţă mai îndestulată şi acces la îngrijire mai rapidă şi mai bună pentru boli acute şi degenerative. Anumite specialităţi duc însă la uzură fizică şi emoţională, mai ales când sunt practicate în zone rurale sau subdezvoltate, în condiţii stresante (medicină de urgenţă, adictologie, reanimare, traumatologie). Pe măsură ce înaintează în vârstă, medicii riscă să fie afectaţi de „cei patru D“: „drink, drugs, depression, dementia“ (Skowronski şi Peisah – Med J Aust, 2012). Chiar şi atunci când niciunul dintre aceşti patru factori de risc nu atinge severitatea unui sindrom clinic, singuri sau împreună pot duce la alterări subtile ale dexterităţii manuale, performanţei video-spaţiale, discriminarea culorilor, reducerea gamei frecvenţelor percepute auditiv (din acest motiv am acum probleme să aud galopul protodiastolic al ventriculului stâng) şi tulburări „benigne“ ale memoriei (nu îmi mai amintesc numele multora dintre sutele de studenţi şi rezidenţi de care am fost apropiat în ultimii 40 de ani, deşi realizez că ne cunoaştem atunci când ne încrucişăm pe coridoarele spitalelor).
   Cât despre profesorul Radu Deac, tot ce ştiu, de la oameni care îl cunosc foarte bine, este că e un om deştept, experimentat şi integru. Şi intuiesc că este cineva, ca Robert Browning, care ne poate spune: „Grow old along with me! The best is yet to be, the last of life, for which the first was made. Our times are in his hand who saith, ‘A whole I planned, youth shows but half; Trust God: See all, nor be afraid!“.

 

*Cei patru seniori au fost numiţi în funcţie la vârstele de 60 (R. Bader-Ginsberg), 51 (A. Kennedy), 50 (A. Scalia) şi, respectiv, 56 de ani (S. Breyer), în mandatele preşedinţilor Ronald Reagan şi Bill Clinton (n.n., A. M.)

 

Aequanimitas este titlul unui discurs rostit în 1889  de Sir William Osler, părinte-fondator al medicinii interne în America de Nord; semnifică virtutea de a accepta lucrurile aşa cum sunt.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC