Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - feb. 27 2015
Noutăţi în cercetare

Nu totul e scris în gene

 

  Orice copil de şcoală ştie – sau ar trebui să ştie – că trăsăturile moştenite de la părinţi sunt adânc înscrise în codul genetic, în ADN. Dogma este, în mare, corectă, însă principiul enunţat nu este unul absolut, după cum o demonstrează un studiu1 publicat săptămâna aceasta în revista Nature. Mai exact, transmiterea verticală a unor variaţii fenotipice se face genetic, dar nu exclusiv. Anumite caracteristici pot trece de la o generaţie la alta nu prin ADN, ci prin intermediari. Astfel, bacteriile care colonizează organismul mamei sunt transmise mai departe încă din timpul naşterii. Iar bacteriile, aşa cum s-a dovedit în mai multe cercetări anterioare, pot avea un impact semnificativ asupra sistemului imunitar, mai ales că tubul digestiv, intens colonizat de microorganisme, joacă un rol important în imunitate.
   Studiul citat a plecat de la observaţia că şoareci cu aceeaşi zestre genetică – folosiţi tot mai frecvent în experimente – pot avea expresii fenotipice diferite, iar singura explicaţie plauzibilă o oferă bacteriile care colonizează organismele respective. Grupul din Missouri, care a realizat studiul din Nature, a folosit un marker considerat de autori similar unei mutaţii cromozomiale: nivelul fecal al imunoglobulinei A. Componenta secretorie a IgA şi imunoglobulina propriu-zisă sunt degradate de bacteriile prezente la şoarecii cu niveluri scăzute de IgA, bacterii care se transmit de la mamă la făt în timpul naşterii şi postnatal. Mai mult, punerea în comun a animalelor cu niveluri scăzute respectiv crescute de IgA în fecale, dar şi transplantul fecal au avut ca efect inducerea unor niveluri scăzute la toate animalele. Deficitul imun, cauzat în acest caz de o bacterie anaerobă Gram-negativă (Sutterella), a fost indus la pui nu prin alterarea ADN, ci prin colonizarea tractului digestiv cu bacterii transmise de la mamă în timpul naşterii sau imediat după aceasta.
   Chiar dacă ideea nu este revoluţionară, deoarece obezitatea, de pildă, este ferm legată de tipurile de bacterii ce colonizează tractul digestiv (existând, totodată, şi o implicare genică), meritul acestui studiu este acela de a demonstra o relaţie cauzală între modificarea microbiotei şi variabilitatea fenotipică non-cromozomială de la o generaţie la alta.

 

Nouă egal cu patru

 

   După ce vaccinurile anti-HPV bi- şi tetravalent au fost primite cu reticenţă de cercurile conservator-religioase (mai ales în România, unde declanşarea intempestivă a campaniei de vaccinare a ridicat şi alte suspiciuni), acoperirea vaccinală a rămas redusă în rândul populaţiei ţintă, cu toate că vaccinul nu favorizează şi nu încurajează promiscuitatea sexuală la adolescente. Dar asta nu a împiedicat companiile farma să pună la punct produse cu acoperire mai bună, cum este vaccinul anti-HPV nonavalent produs de Merck. Pe lângă tipurile de HPV incluse în variantele bi- (16 şi 18) şi tetravalent (plus 6 şi 11), vaccinul nonavalent vizează alte cinci tipuri oncogene de HPV (31, 33, 45, 52, 58). Rezultatele studiului clinic de fază 2b–3 care compară eficacitatea şi imunogenitatea imunizării cu vaccinurile nonavalent, respectiv tetravalent au fost publicate2 ieri (19 februarie) în New England Journal of Medicine.
   Peste 14.000 de femei au primit unul din cele două vaccinuri (7.109 nonavalent, 7.106 tetravalent) în trei doze, la zero, două şi şase luni, ulterior fiind supravegheate citologic periodic. Eficienţa vaccinurilor a fost similară (14 cazuri la 1.000 de ani-persoană), dar au existat diferenţe în privinţa celor cinci serotipuri în plus (0,1 vs. 1,6 cazuri la 1.000 de ani-persoană). Reacţiile adverse locale au fost mai frecvente în grupul care a primit vaccinul nonavalent.
   Evaluând rezultatele studiului clinic, Anne Schuchat, înalt oficial CDC, comentează3 acoperirea vaccinală din toate punctele de vedere: al tipurilor virale incluse, al persoanelor vaccinate din grupul ţintă şi al includerii vaccinului în asigurările de sănătate din SUA. Ceea ce contează, în opinia medicului american, este ca vaccinul anti-HPV, în oricare din variantele sale, să fie administrat cât mai multor fete care nu au intrat în contact cu virusul (11–12 ani). Doar aşa s-ar putea ajunge, în câteva decenii, să nu mai întâlnim cazuri de cancere asociate cu infecţia HPV.

 

Nanoparticule pentru stabilizarea ateromului

 

   Până la găsirea unor metode cât mai simple de dizolvare a plăcilor de aterom, arsenalul terapeutic rămâne limitat la medicamente care încetinesc progresia către plăci instabile. Un studiu4 publicat în Science Translational Medicine propune, în plus, o soluţie ingenioasă, care a dat rezultate într-un model animal: stabilizarea leziunii aterosclerotice prin acţiunea antiinflamatorie ţintită a unor nanoparticule care se leagă specific de colagenul IV. Cuplarea unui fragment peptidic al anexinei A1 (cu efect antiinflamator) cu un peptid cu afinitate pentru colagenul IV, a permis realizarea unor nanoparticule cu specificitate lezională (v. fig.) şi eficienţă terapeutică. Administrarea compusului la şoareci cu leziuni ateromatoase a dus la scăderea activităţii inflamatorii la nivelul plăcii, reducerea activităţii colagenazei, suprimarea stresului oxidativ în placa de aterom şi diminuarea necrozei de la nivelul acesteia. Stabilizarea ateromului ar putea fi, în viitor, în cazul confirmării siguranţei şi eficienţei clinice, o opţiune terapeutică utilă în prevenţia embolismului produs prin ruperea plăcii.

 

Dictatura stomacului

 

   Vreţi să mergeţi la cumpărături? Mâncaţi bine înainte! Pentru că, aşa cum reiese dintr-un studiu5 publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA, foamea este un determinant important în impulsul de a cumpăra. Şi nu doar produse alimentare, ci şi non-alimentare, precum banalele agrafe de birou. Nu vă vor plăcea mai mult, dar achiziţia lor va fi aproape irezistibilă.

 

Faţa întunecată a pielii

 

  Expunerea limitată la razele soarelui reduce riscul de melanom. Mutaţiile ADN sunt produse de dimerii de ciclobutan-pirimidină (CPD), care apar prin absorbţia unui foton în ADN, la timină sau citozină, după mai mult de trei ore de expunere la radiaţia ultravioletă de tip A. Însă, aşa cum arată un studiu6 realizat de un grup de la Yale, publicat în numărul de astăzi al revistei Science, CPD se pot produce şi ca urmare a combinării speciilor reactive de oxigen şi azot, care apoi excită un electron din fragmente de melanină, cu energia unui foton UV. În felul acesta, apariţia melanomului este posibilă şi în urma reacţiilor chimice de la nivelul pielii, în absenţa radiaţiei ultraviolete sau a expunerii la soare.


Notă autor:

1. Moon C et al. Vertically transmitted faecal IgA levels determine extra-chromosomal phenotypic variation. Nature. 2015 Feb 16

2. Joura EA et al. A 9-valent HPV vaccine against infection and intraepithelial neoplasia in women. N Engl J Med. 2015 Feb 19;372(8):711-23

3. Schuchat A. HPV „coverage“. N Engl J Med. 2015 Feb 19;372(8):775-6

4. Fredman G et al. Targeted nanoparticles containing the proresolving peptide Ac2-26 protect against advanced atherosclerosis in hypercholesterolemic mice. Sci Transl Med. 2015 Feb 11;7(275):275ra20

5. Xu AJ et al. Hunger promotes acquisition of nonfood objects. Proc Natl Acad Sci USA. 2015 Feb 17

6. Premi S. Chemiexcitation of melanin derivatives induces DNA photoproducts long after UV exposure. Science. 2015 Feb 20;347(6224):842-7

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe