Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - mar. 27 2014
Noutăţi în cercetare

Antibioticoterapia în „cealaltă“ Europă

 

   Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi ESAC-net (reţeaua europeană pentru supravegherea consumului de antibiotice, coordonată de ECDC) au publicat ieri, în Lancet Infectious Diseases, rezultatele primului studiu1 privind consumul de antibiotice în ţările Europei de Sud şi de Est care nu sunt membre ale Uniunii Europene (au fost incluse în studiu Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Kirghizstan, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Tadjikistan, Turcia, Ucraina, Uzbekistan, la care s-a adăugat Kosovo). Datele publicate ne reamintesc diferenţele uriaşe care există în Europa (inclusiv între statele UE) în privinţa consumului de antibiotice. Astfel, clasamentul paneuropean realizat pe baza dozelor zilnice de antibiotic raportate la 1.000 de locuitori situează Turcia pe primul loc, cu 42,3, urmată la distanţă de Muntenegru, Grecia şi Tadjikistan, în vreme ce ultimele locuri (consumul cel mai scăzut) sunt ocupate, în ordine inversă, de Olanda, Estonia, Germania, Austria şi Armenia (sub 15). Studiul detaliază antibioticoterapia din statele amintite şi relevă diferenţe mari, chiar în cadrul aceleiaşi clase (42,9% din totalul antibioticelor administrate în Georgia este reprezentat de combinaţia amoxicilină – acid clavulanic, în vreme ce ampicilina şi amoxicilina constituie 55,9% din terapia antibiotică administrată în Azerbaidjan).
   Statisticile publicate de OMS ar putea fi utile pentru stabilirea unor politici paneuropene de utilizare raţională a antibioticelor, în vederea limitării şi reducerii rezistenţei bacteriene la antibiotice. Editorialul2 care însoţeşte studiul OMS lansează ipoteza că datele astfel obţinute ar putea furniza modele matematice utile pentru identificarea acelor focare din care apar microorganisme rezistente. Mai mult, statisticile pot sta şi la baza politicilor naţionale de reducere a consumului de antibiotice, aşa cum deja s-a întâmplat în Turcia, unde a fost implementat un program pentru perioada 2014–2017.

 

Bacterii-spion

 

   Un grup de la Harvard a publicat un studiu3 interesant în Proceedings of the National Academy of Sciences, prin care demonstrează posibilitatea de a monitoriza un mediu biologic (precum cel intestinal) cu ajutorul unor bacterii (v. schema). Mai exact, plecând de la faptul că anumiţi factori de mediu declanşează activarea unor gene specifice, cercetătorii au reuşit transferul, la o tulpină de Escherichia coli izolată de la şoarece, al unui complex genic compus dintr-o genă activată de tetraciclină (lambda Cro) şi un element care memorează activarea genei Cro de-a lungul mai multor diviziuni celulare. Bacteriile astfel modi­ficate au fost admi­nistrate la şoareci şi ele au rămas nemodi­ficate la pasajul intestinal. După administrarea de anhidro­tetra­ciclină, bacteriile recuperate de la animalele tratate aveau gena în cauză activată. Modelul descris de grupul american ar putea fi utilizat, în viitor, după perfecţionare şi cu o testare riguroasă, ca un instrument biologic de monitorizare şi diag­nostic neinvaziv.

 

Programele TV şi jocurile video îngraşă

 

   Se ştiu prea puţine despre modul în care progresele tehnologice afectează dezvoltarea copiilor. Intuitiv vorbind, excesul este dăunător. Este meritul unui studiu4 publicat săptămâna aceasta în JAMA Pediatrics că furnizează dovezi asupra impactului pe care expunerea copiilor de vârstă preşcolară la mediul electronic îl are asupra evoluţiei lor ulterioare. Utilizând o cohortă de peste 3.600 de copii europeni cu vârste între 2 şi 6 ani, supravegheaţi timp de mai mulţi ani (IDEFICS, un proiect FP-6 finanţat de Uniunea Europeană, desfăşurat în perioada 2007–2010), autorii au urmărit asocierea dintre expunerea precoce la mijloace electronice (jocuri video şi programe tv) şi starea de sănătate. Aceasta a fost monitorizată prin scale şi chestionare care au evaluat problemele emoţionale ale copiilor şi ale familiei, stima de sine, funcţionarea familială şi socială. Rezultatele nu sunt defel surprinzătoare: nivelurile crescute de expunere la mediul electronic s-au asociat cu rezultate mai slabe pe termen lung. Astfel, probabilitatea apariţiei unor probleme emoţionale şi familiale a fost de până la două ori mai mare pentru fiecare oră de programe tv şi/sau jocuri video adăugată în timpul săptămânii sau în weekend. Chiar dacă studiul nu identifică mecanismele prin care evoluţia preşcolarilor este influenţată de timpul petrecut în faţa monitorului sau a televizorului şi mai sunt necesare cercetări suplimentare mult mai specifice, datele publicate constituie o bună indicaţie a faptului că progresul tehnologic poate avea şi efecte nedorite, mai ales asupra copiilor, în absenţa unui control parental adecvat.
   În aceeaşi linie se înscrie şi un alt studiu5 publicat în JAMA Pediatrics, care a investigat efectul influenţei pe care monitorizarea de către părinţi a expunerii copiilor la mediul electronic îl are asupra activităţii ulterioare a copiilor şi asupra indexului de masă corporală. Lotul studiat a fost mult mai mic, de 213 copii americani (şi părinţii lor), în perioada 1998–2012. Rezultatele au indicat că monitorizarea atentă de către mame (mai curând decât de către taţi) a expunerii copiilor la mediul electronic s-a asociat cu un IMC mai redus la vârsta de 7 ani şi mai puţin abrupt crescător în intervalul de vârstă 5–9 ani. Concluzia principală a acestui studiu vizează importanţa monitorizării activităţii copiilor pentru prevenirea obezităţii juvenile.

 

Nasuri cu multe zerouri

 

   Câte mirosuri credeţi că puteţi deosebi? La această întrebare insolită încearcă să răspundă Andreas Keller (foto) şi colegii săi de la Rockefeller University din New York, într-un interesant studiu6 publicat azi (21 martie) în Science. Din seria lui „Se ştie că...“, ochiul uman poate deosebi câteva milioane de culori şi până la jumătate de milion de nuanţe, dar numai 10.000 de mirosuri, însă acest număr a fost estimat într-un studiu din... 1927. De această dată însă, utilizând 128 de mirosuri de bază, amestecate în diverse combinaţii, cercetătorii au observat că puterea de discriminare a subiecţilor umani este mult mai mare decât se credea. Estimările rezultate ridică numărul mirosurilor pe care omul le poate diferenţia la – ţineţi-vă bine! – 1,72 trili­oane (adică 1,72 x 1012). Cu alte cuvinte, sistemul olfactiv este mult mai performant decât se credea şi, de fapt, decât oricare din celelalte simţuri, în privinţa numărului de stimuli pe care îi poate deosebi.

Notă autor:

1. Versporten A et al. Antibiotic use in eastern Europe: a cross-national database study in coordination with the WHO Regional Office for Europe. Lancet Infect Dis. 2014 Mar 20

2. Laxminarayan R, Van Boeckel TP. The value of tracking antibiotic consumption. Lancet Infect Dis. 2014 Mar 20

3. Kotula JW et al. Programmable bacteria detect and record an environmental signal in the mammalian gut.
Proc Natl Acad Sci USA. 2014 Mar 17

4. Tiberio SS et al. Parental monitoring of children’s media consumption: the long-term influences on Body Mass Index in children. JAMA Pediatr. 2014 Mar 17

5. Hinkley T et al. Early childhood electronic media use as a predictor of poorer well-being: a prospective cohort study.
JAMA Pediatr. 2014 Mar 17

6. Bushdid C, Magnasco MO, Vosshall LB, Keller A. Humans can discriminate more than 1 trillion olfactory stimuli.
Science. 2014 Mar 21;343(6177):1370-2

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe