Newsflash

Noutăţi în cercetare

de - nov. 28 2013
Noutăţi în cercetare

Bacteriile modulează tratamentul cancerului

 

   Două studii publicate astăzi (22 noiembrie) în prestigioasa revistă Science aduc contribuţii importante la mai buna înţelegere a modului în care interacţiunile florei comensale intestinale cu organismul-gazdă influenţează eficacitatea medicamentelor administrate în terapia cancerului. Microbiota intestinală influenţează, aşa cum studii anterioare au dovedit-o (unele citate la această rubrică), inflamaţia locală şi sistemică. La rândul său, inflamaţia contribuie la dezvoltarea, progresia şi tratamentul cancerului, dar nu se ştie în ce fel afectează bacteriile din intestin micromediul steril tumoral.
   Primul studiu1 arată repercusiunile pe care absenţa florei sau sterilizarea cu antibiotice a intestinului, la şoareci, le au asupra imunoterapiei cu oligonucleotide CpG (fragmente nucleotidice în care citozina este despărţită de guanină doar printr-o grupare fosfat) şi asupra chimioterapiei cu platină (cisplatină şi oxaliplatină), în tumorile subcutanate. Răspunsul terapeutic a fost slab la animalele tratate cu antibiotice sau la cele fără floră intestinală, manifestat prin producţie scăzută de citokine şi factor de necroză (după imunoterapie), respectiv prin producţia deficitară de specii reactive de oxigen şi prin citotoxicitate redusă (după chimioterapie). Concluzia autorilor poate fi importantă, în eventualitatea translării rezultatelor la om: pentru obţinerea unui răspuns optim în terapia oncologică, este nevoie de o floră intestinală intactă, care să medieze efectele terapeutice prin modularea funcţională a celulelor de origine mieloidă de la nivel tumoral.
   A doua cercetare2 pe această temă a vizat modul în care flora intestinală modulează activitatea terapeutică a unui citostatic utilizat pe scară largă, ciclofosfamida. Interesant, grupul francez demonstrează, în numărul de astăzi al revistei Science, cum citostaticul induce schimbări ale compoziţiei microbiotei de la nivelul intestinului subţire şi, totodată, translocări ale unor specii bacteriene Gram-pozitive (fig. 1) în organe limfoide secundare, unde tulpinile respective stimulează apariţia unei populaţii specifice de limfocite T helper „patogenice“ (pTh17) şi a memoriei imune mediate de limfocitele Th1. La şoarecii la care fie intestinul nu era colonizat bacterian, fie s-au administrat antibiotice pentru a distruge bacteriile Gram-pozitive, s-a înregistrat o reducere a răspunsului pTh17, concomitent cu rezistenţa tumorală la ciclofosfamidă. Mai mult, transferul de pTh17 a restaurat parţial eficienţa terapeutică a ciclofosfamidei.
   Iată, deci, două indicaţii asupra rolului important pe care îl joacă microbiota intestinală, chiar şi în situaţii aparent fără legătură una cu cealaltă (tumorile erau subcutanate, deci vorbim de efecte sistemice ale florei comensale). Desigur, este nevoie de studii la om, care să confirme cele observate în modelul murin, dar este probabil că anii următori ne vor aduce noi „dezvăluiri“ (adevărate „breaking news“ ale ştiinţei) privind simbioza organismului uman cu flora bacteriană care îl colonizează.

 

Durerea trece, leziunea persistă

 

   Miercurea aceasta (20 noiembrie), pe site-ul revistei Neurology, au fost publicate rezultatele unui interesant studiu3 prospectiv realizat în statul american New Mexico. Autorii au examinat modificările fiziopatologice produse prin traumatisme craniocerebrale uşoare, studiind modificările produse prin difuzia şi atrofia substanţei albe cerebrale în stadiul subacut. Simptomatic, pacienţii au raportat numeroase acuze cognitive, somatice şi emoţionale în stadiul subacut, comparativ cu acuzele înregistrate la patru luni după producerea traumatismului. Surprinzător însă, analizele imagistice cerebrale funcţionale au relevat remanenţa unor anomalii cerebrale chiar şi la patru luni de la traumatismul craniocerebral, în absenţa simptomelor din faza subacută. Rezultatele pot fi o posibilă indicaţie a faptului că procesul de vindecare este unul îndelungat şi că ar fi recomandabilă evitarea producerii oricăror alte traumatisme ulterioare, în lunile de după un traumatism, deoarece creierul (substanţa albă) este încă afectat şi posibil vulnerabil.

 

Sepsisul, diagnosticat printr-un test de 20 de minute?

 

   Un articol4 publicat marţi în mBio, revistă a Societăţii Americane de Microbiologie, descrie o metodă simplă şi rapidă de identificare a microorganismelor dintr-o hemocultură pozitivă, care nu ia mai mult timp decât realizarea unei coloraţii Gram simple (sub 20 de minute). Metoda (fig. 2) se bazează pe spectroscopia prin fluorescenţă intrinsecă (IFS) a celulelor integrale, în acest scop fiind dezvoltate o soluţie litică, o soluţie apoasă densă, un tub special pentru centrifugare, dar şi o bază de date de referinţă. Autorii au dezvoltat apoi un algoritm prin care au fost clasificate Gram 99,6% din probele testate, a fost identificată familia bacteriană la 99,3% din probe, iar specia bacteriană a fost identificată în nu mai puţin de 96,5% din teste.
   În cazul în care metoda optică descrisă în acest articol confirmă în studii clinice ulterioare, ar fi posibil ca un test de sub 20 de minute să înlocuiască procesul de câteva zile, de pozitivare a hemoculturilor, permiţând astfel identificarea rapidă a bacteriilor şi asigurarea unui tratament ţintit imediat.

Notă autor:

1. Iida N, Dzutsev A, Stewart CA, Smith L, Bouladoux N, Weingarten RA, Molina DA, Salcedo R, Back T, Cramer S, Dai RM, Kiu H, Cardone M, Naik S, Patri AK, Wang E, Marincola FM, Frank KM, Belkaid Y, Trinchieri G, Goldszmid RS. Commensal bacteria control cancer response to therapy by modulating the tumor microenvironment. Science. 2013 Nov 22;342(6161):967-70

2. Viaud S, Saccheri F, Mignot G, Yamazaki T, Daillère R, Hannani D, Enot DP, Pfirschke C, Engblom C, Pittet MJ, Schlitzer A, Ginhoux F, Apetoh L, Chachaty E, Woerther PL, Eberl G, Bérard M, Ecobichon C, Clermont D, Bizet C, Gaboriau-Routhiau V, Cerf-Bensussan N, Opolon P, Yessaad N, Vivier E, Ryffel B, Elson CO, Doré J, Kroemer G, Lepage P, Boneca IG, Ghiringhelli F, Zitvogel L. The intestinal microbiota modulates the anticancer immune effects of cyclophosphamide. Science. 2013 Nov 22;342(6161): 971-6

3. Ling JM, Klimaj S, Toulouse T, Mayer AR. A prospective study of gray matter abnormalities in mild traumatic brain injury. Neurology. 2013 Dec 10

4. Walsh JD, Hyman JM, Borzhemskaya L, Bowen A, McKellar C, Ullery M, Mathias E, Ronsick C, Link J, Wilson M, Clay B, Robinson R, Thorpe T, van Belkum A, Dunne Jr WM. Identification of pathogens in blood cultures. mBio.
2013 Nov 19;4(6):e00865-13

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe