Bacteriile
modulează tratamentul cancerului
Două studii publicate astăzi (22 noiembrie)
în prestigioasa revistă Science aduc
contribuţii importante la mai buna înţelegere a modului în care interacţiunile
florei comensale intestinale cu organismul-gazdă influenţează eficacitatea
medicamentelor administrate în terapia cancerului. Microbiota intestinală
influenţează, aşa cum studii anterioare au dovedit-o (unele citate la această
rubrică), inflamaţia locală şi sistemică. La rândul său, inflamaţia contribuie
la dezvoltarea, progresia şi tratamentul cancerului, dar nu se ştie în ce fel
afectează bacteriile din intestin micromediul steril tumoral.
Primul studiu1 arată
repercusiunile pe care absenţa florei sau sterilizarea cu antibiotice a
intestinului, la şoareci, le au asupra imunoterapiei cu oligonucleotide CpG
(fragmente nucleotidice în care citozina este despărţită de guanină doar
printr-o grupare fosfat) şi asupra chimioterapiei cu platină (cisplatină şi
oxaliplatină), în tumorile subcutanate. Răspunsul terapeutic a fost slab la
animalele tratate cu antibiotice sau la cele fără floră intestinală, manifestat
prin producţie scăzută de citokine şi factor de necroză (după imunoterapie),
respectiv prin producţia deficitară de specii reactive de oxigen şi prin
citotoxicitate redusă (după chimioterapie). Concluzia autorilor poate fi
importantă, în eventualitatea translării rezultatelor la om: pentru obţinerea
unui răspuns optim în terapia oncologică, este nevoie de o floră intestinală
intactă, care să medieze efectele terapeutice prin modularea funcţională a
celulelor de origine mieloidă de la nivel tumoral.
A doua cercetare2 pe această temă
a vizat modul în care flora intestinală modulează activitatea terapeutică a
unui citostatic utilizat pe scară largă, ciclofosfamida. Interesant, grupul
francez demonstrează, în numărul de astăzi al revistei Science, cum citostaticul induce schimbări ale compoziţiei
microbiotei de la nivelul intestinului subţire şi, totodată, translocări ale
unor specii bacteriene Gram-pozitive (fig.
1) în organe limfoide secundare, unde tulpinile respective stimulează apariţia
unei populaţii specifice de limfocite T helper „patogenice“ (pTh17) şi a
memoriei imune mediate de limfocitele Th1. La şoarecii la care fie intestinul
nu era colonizat bacterian, fie s-au administrat antibiotice pentru a distruge
bacteriile Gram-pozitive, s-a înregistrat o reducere a răspunsului pTh17,
concomitent cu rezistenţa tumorală la ciclofosfamidă. Mai mult, transferul de
pTh17 a restaurat parţial eficienţa terapeutică a ciclofosfamidei.
Iată, deci, două indicaţii asupra rolului
important pe care îl joacă microbiota intestinală, chiar şi în situaţii aparent
fără legătură una cu cealaltă (tumorile erau subcutanate, deci vorbim de efecte
sistemice ale florei comensale). Desigur, este nevoie de studii la om, care să
confirme cele observate în modelul murin, dar este probabil că anii următori ne
vor aduce noi „dezvăluiri“ (adevărate „breaking news“ ale ştiinţei) privind
simbioza organismului uman cu flora bacteriană care îl colonizează.
Durerea
trece, leziunea persistă
Miercurea aceasta (20 noiembrie), pe site-ul
revistei Neurology, au fost publicate
rezultatele unui interesant studiu3 prospectiv realizat în statul
american New Mexico. Autorii au examinat modificările fiziopatologice produse
prin traumatisme craniocerebrale uşoare, studiind modificările produse prin
difuzia şi atrofia substanţei albe cerebrale în stadiul subacut. Simptomatic,
pacienţii au raportat numeroase acuze cognitive, somatice şi emoţionale în
stadiul subacut, comparativ cu acuzele înregistrate la patru luni după
producerea traumatismului. Surprinzător însă, analizele imagistice cerebrale
funcţionale au relevat remanenţa unor anomalii cerebrale chiar şi la patru luni
de la traumatismul craniocerebral, în absenţa simptomelor din faza subacută.
Rezultatele pot fi o posibilă indicaţie a faptului că procesul de vindecare
este unul îndelungat şi că ar fi recomandabilă evitarea producerii oricăror
alte traumatisme ulterioare, în lunile de după un traumatism, deoarece creierul
(substanţa albă) este încă afectat şi posibil vulnerabil.
Sepsisul,
diagnosticat printr-un test de 20 de minute?
Un articol4 publicat marţi în mBio, revistă a Societăţii Americane de
Microbiologie, descrie o metodă simplă şi rapidă de identificare a
microorganismelor dintr-o hemocultură pozitivă, care nu ia mai mult timp decât
realizarea unei coloraţii Gram simple (sub 20 de minute). Metoda (fig. 2) se bazează pe spectroscopia
prin fluorescenţă intrinsecă (IFS) a celulelor integrale, în acest scop fiind
dezvoltate o soluţie litică, o soluţie apoasă densă, un tub special pentru
centrifugare, dar şi o bază de date de referinţă. Autorii au dezvoltat apoi un
algoritm prin care au fost clasificate Gram 99,6% din probele testate, a fost
identificată familia bacteriană la 99,3% din probe, iar specia bacteriană a
fost identificată în nu mai puţin de 96,5% din teste.
În cazul în care metoda optică descrisă în
acest articol confirmă în studii clinice ulterioare, ar fi posibil ca un test
de sub 20 de minute să înlocuiască procesul de câteva zile, de pozitivare a
hemoculturilor, permiţând astfel identificarea rapidă a bacteriilor şi
asigurarea unui tratament ţintit imediat.
Notă autor:
1. Iida N, Dzutsev A, Stewart CA, Smith L, Bouladoux N, Weingarten RA, Molina DA, Salcedo R, Back T, Cramer S, Dai RM, Kiu H, Cardone M, Naik S, Patri AK, Wang E, Marincola FM, Frank KM, Belkaid Y, Trinchieri G, Goldszmid RS. Commensal bacteria control cancer response to therapy by modulating the tumor microenvironment. Science. 2013 Nov 22;342(6161):967-70
2. Viaud S, Saccheri F, Mignot G, Yamazaki T, Daillère R, Hannani D, Enot DP, Pfirschke C, Engblom C, Pittet MJ, Schlitzer A, Ginhoux F, Apetoh L, Chachaty E, Woerther PL, Eberl G, Bérard M, Ecobichon C, Clermont D, Bizet C, Gaboriau-Routhiau V, Cerf-Bensussan N, Opolon P, Yessaad N, Vivier E, Ryffel B, Elson CO, Doré J, Kroemer G, Lepage P, Boneca IG, Ghiringhelli F, Zitvogel L. The intestinal microbiota modulates the anticancer immune effects of cyclophosphamide. Science. 2013 Nov 22;342(6161): 971-6
3. Ling JM, Klimaj S, Toulouse T, Mayer AR. A prospective study of gray matter abnormalities in mild traumatic brain injury. Neurology. 2013 Dec 10
4. Walsh JD, Hyman JM, Borzhemskaya L, Bowen A, McKellar C, Ullery M, Mathias E, Ronsick C, Link J, Wilson M, Clay B, Robinson R, Thorpe T, van Belkum A, Dunne Jr WM. Identification of pathogens in blood cultures. mBio.
2013 Nov 19;4(6):e00865-13