Newsflash

Noutăţi în cercetare

de - iul. 11 2013
Noutăţi în cercetare

FIV şi retardul mental

   Chiar dacă natalitatea, ca indicator statistic, nu este influenţată semnificativ de numărul de proceduri de fertilizare in vitro finalizate cu nou-născuţi vii, aşa cum cei direct implicaţi (financiar) în România ar vrea, poate, să se creadă, nu avem dubii că reproducerea asistată este utilă şi necesară. Nu neapărat ca domeniu cu finanţare publică, dar aceasta este o altă poveste.
   În JAMA, săptămâna aceasta, au fost publicate rezultatele unui amplu studiu1 populaţional, ce are la bază registrul naţional suedez. Dorind să evalueze asocierea dintre diversele proceduri de fertilizare in vitro (FIV) şi tulburările de spectru autist sau retardul mental la copiii născuţi prin reproducere asistată, grupul de epidemiologi şi biostatisticieni de la Institutul Karolinska a colectat datele despre copiii născuţi în Suedia, în perioada 1982–2007. Aceştia au fost urmăriţi clinic pentru autism şi retard mintal până la finalul anului 2009. Pentru cazurile de FIV, s-a notat asocierea cu tehnicile folosite: injectarea intracitoplasmică a spermei (IICS), cu sau fără extracţie chirurgicală a spermei, şi utilizarea de embrioni proaspeţi sau congelaţi.
   Din peste 2,5 milioane de copii născuţi în intervalul de 25 de ani, 30.959 (1,2%) au fost rezultatul FIV. Cu autism au fost diagnosticaţi 6.959 de copii, din care 103 născuţi după FIV (1,5%), iar cu retard mental 15.830, din care 180 născuţi după FIV (1,1%). În ambele cazuri, nu a existat vreo asociere semnificativă statistic, atunci când comparaţia s-a făcut doar cu naşterile cu un singur produs de concepţie. În schimb, asocierea FIV cu IICS a relevat un risc relativ de retard mental de 2,36% (cu embrioni congelaţi) sau de 1,6% (cu embrioni proaspeţi).
   Într-un editorial2 publicat în acelaşi număr al revistei, prof. dr. Marcelle Cedars, directoarea Centrului de cercetare clinică pentru sănătatea femeii, din cadrul Universităţii California – San Francisco, consideră că, deşi datele din studiul suedez sunt liniştitoare în privinţa absenţei riscului de tulburări de spectru autist, iar riscul absolut de retard mental este scăzut, în continuare sunt necesare studii privind implicaţiile stimulării ovariene, ale culturilor embrionare sau ale transferului embrionar multiplu.

Ficatul din cultură
   RevistaNature a publicat ieri (4 iulie) un articol3 pe care probabil că transplantologii din întreaga lume îl vor primi cu mult interes. În primul rând, deoarece grupul japonez propune – deocamdată la animale – o posibilă soluţie pentru criza globală de organe vitale, în speţă ficatul. Plecând de la celule stem pluripotente induse (iPSC), de origine umană, autorii studiului au urmat o cale surprinzătoare, în încercarea lor de a recrea organul. Mai Muguri hepatici derivaţi din iPSC umane (după Takanori Takebe)exact, au reuşit să inducă autoorganizarea tridimensională a celulelor endodermale imature, pas cu pas, prin interacţiunile organogenetice dintre celulele endoteliale şi cele mezenchimale. S-au obţinut, în felul acesta, muguri hepatici embrionari, care au fost apoi transplantaţi la şoareci. In vivo, mugurii hepatici au crescut şi s-au dezvoltat, realizând structuri asemănătoare ficatului adult. Testele imunohistochimice şi analiza expresiei genice au arătat similitudinea dintre mugurii hepatici obţinuţi in vitro şi cei dezvoltaţi fiziologic, în viaţa embrionară. După transplant, vascularizaţia a devenit funcţională în 48 de ore, ceea ce a stimulat maturarea celulară pe linia hepatocitelor. Mai mult, ţesutul astfel format a îndeplinit funcţii specifice, precum producerea unor proteine şi metabolizarea unor medicamente umane, în absenţa suportului metabolic hepatic.
   Chiar dacă aplicarea metodei la om este încă departe, studiul japonez constituie un important pas înainte, fiind primul care reuşeşte crearea unui organ complex, funcţional, pornind de la iPSC.

Programe pentru copiii defavorizaţi

   Un interesant studiu4 publicat miercurea aceasta în PNAS arată beneficiile unei intervenţii educaţionale ţintite în familiile cu copii de vârstă preşcolară, cu un statut socioeconomic scăzut. Plecând de la ipoteza că un program cu durata de opt săptămâni, ţintind stimularea atenţiei selective, prin implicarea părinţilor şi a mediului familial, ar avea ca rezultat, la preşcolarii din familii cu venituri modeste, obţinerea unor rezultate semnificative statistic în mai multe domenii relevante pentru succesul şcolar, grupul din Oregon a inclus 141 de copii într-un studiu controlat randomizat. Măsurătorile electrofiziologice ale funcţiilor cerebrale implicate în atenţia selectivă, testele cognitive şi comportamentele copiilor relatate de părinţi au indicat efecte pozitive certe la copiii ai căror părinţi au fost implicaţi în şedinţe săptămânale de câte două ore fiecare, dublate de participarea copiilor în grupe reduse numeric. Mai mult, rezultate pozitive au fost observate şi la părinţi, ale căror comportamente s-au îmbunătăţit, concomitent cu scăderea nivelurilor de stres.
   Această cercetare este importantă, deoarece arată că o intervenţie de scurtă durată poate ameliora mecanismul neurologic al atenţiei selective, vulnerabil la copiii ce provin din medii defavorizate; apoi, rezultatele cele mai bune s-au obţinut prin implicarea părinţilor, nu doar prin participarea la cursuri a copiilor. Nu în ultimul rând, deşi intervenţia a fost una ţintită, rezultatele au depăşit domeniul de intervenţie, inclusiv prin efectele benefice avute asupra părinţilor.

Notă autor:

1. Sandin S, Nygren KG, Iliadou A, Hultman CM, Reichenberg A. Autism and mental retardation among offspring born after in vitro fertilization. JAMA. 2013;310(1):75-84

2. Cedars MI. In vitro fertilization and risk of autistic disorder andmental retardation. JAMA July 3, 2013;310(1):42-3

3. Takebe T, Sekine K, Enomura M, Koike H, Kimura M, Ogaeri T, Zhang RR, Ueno Y, Zheng YW, Koike N, Aoyama S, Adachi Y, Taniguchi H. Vascularized and functional human liver from an iPSC-derived organ bud transplant. Nature. 2013 Jul 4

4. Neville HJ, Stevens C, Pakulak E, Bell TA, Fanning J, Klein S, Isbell E. Family-based training program improves brain function, cognition, and behavior in lower socioeconomic status preschoolers. Proc Natl Acad Sci U S A. 2013 Jul 3

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe