Screening
fiabil pentru sindromul Down
În lumina
bombei atomice
Puţini sunt cei dispuşi să accepte că
testele nucleare de suprafaţă, petrecute între 1945 şi 1963, ar avea, peste
timp, şi consecinţe pozitive. Una dintre acestea este evidenţiată de profesorul
Gerd Kempermann (Dresda) în numărul de astăzi al revistei Science: ar fi vorba, după universitarul german, de furnizarea
dovezii că creierul uman adult produce noi neuroni de-a lungul întregii vieţi.
Explicaţia se regăseşte în abundenţa de izotopi radioactivi 14C
eliberaţi de exploziile nucleare în atmosferă, care apoi s-au împrăştiat până
la a ajunge în ADN-ul tuturor celulelor aflate în diviziune, oriunde în lume.
Principiul amintit în articolul citat3 ar fi similitudinea concentraţiei
atmosferice de izotopi radioactivi cu aceea cromozomială. Astfel, rata de înjumătăţire
a radioactivităţii poate fi un marker precis al vârstei celulare. Studiile
recente au demonstrat formarea de noi neuroni la nivelul hipocampusului şi se
crede că aproximativ 700 de noi celule neuronale s-ar forma zilnic în creierul
uman adult. Nu se ştie dacă aceste celule contribuie în vreun fel la funcţiile
cerebrale, dar ne-a plăcut concluzia articolului: „Neurogenesis researchers can stop worrying and love the bomb“.
Mărimea
contează
Vă mai amintiţi de picăturile Pflüge? Ei bine, aceste particule infectante aerosolizate sunt incriminate, într-un studiu4 publicat marţi în Nature Communications, ca responsabile de răspândirea intrafamilială (în interiorul gospodăriilor) a mai mult de jumătate din cazurile de gripă A. Cercetarea, efectuată în Hong Kong şi Bangkok, a singularizat aerosolii cu diametrul mai mic de 5 micrometri, cele mai infectante, se pare, spre deosebire de picăturile mai mari, care se depun pe sol la unu-doi metri de sursă (pacientul care tuşeşte sau strănută). O ipoteză de lucru ar fi, pentru autori, o posibilă corelaţie dintre forma clinică de gripă şi mărimea particulelor aerosolizate: cele persistente în aerul locuinţelor ar da forme de boală „tipic gripale“, cu febră şi tuse, în vreme ce forma transmisă prin picături mai mari ar avea doar febră. Datele utilizate în articolul citat provin din două studii clinice privind spălatul mâinilor şi purtarea măştilor de protecţie; faptul că măsurile de igienă utilizate preventiv nu au influenţat semnificativ transmiterea gripei îi face pe autori să creadă că modul predominant de transmitere a infecţiei ar fi cel prin aerosoli.
1. Implementation of maternal blood cell-free DNA testing in early screening for aneuploidies. Gil MM, Quezada MS, Bregant B, Ferraro M, Nicolaides KH. Ultrasound Obstet Gynecol. 2013 Jun 7
2. First-trimester contingent screening for trisomy 21 by biomarkers and maternal blood cell-free DNA testing. Nicolaides KH, Wright D, Poon LC, Syngelaki A, Gil M. Ultrasound Obstet Gynecol. 2013 Jun 7
3. Kempermann G. What the bomb said about the brain. Science. 2013 Jun 7;340(6137):1180-1
4. Cowling BJ, Ip DKM, Fang VJ, Suntarattiwong P, Olsen SJ, Levy J, Uyeki TM, Leung GM, Malik Peiris JS, Chotpitayasunondh T, Nishiura H, Simmerman JM. Aerosol transmission is an important mode of influenza A virus spread. Nat Commun. 2013 Jun 4;4:1935
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe