Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. vineri, 17 mai 2013

Ardeii ar putea scădea riscul de boală Parkinson

   Un interesant studiu1 publicat ieri în Annals of Neurology, revistă editată de American Neurological Association şi de Child Neurology Society, descrie un posibil efect protector faţă de boala Parkinson, la persoanele care consumă legume din familia Solanaceae. Grupul din Seattle a efectuat o cercetare pe 490 de pa­cienţi proaspăt diagnosticaţi cu boala Parkinson, iar 644 de pa­cienţi cu alte probleme neurologice au constituit grupul de control; toţi pacienţii au detaliat obiceiurile alimentare avute de-a lungul vieţii, precum şi consumul de produse din tutun. Rezultatele – surprinzătoare – au arătat că regimul vegetarian, în general, nu are niciun efect asupra riscului de Parkinson, dar că acesta scade invers proporţional cu consumul de Solanaceae, efectul cel mai puternic fiind notat în cazul consumului regulat de ardei gras. Curios, aparenta protecţie faţă de boala Parkinson a fost înregistrată la pacienţii de ambele sexe, cu un istoric de nefumători.
   Familia Solanaceae cuprinde, printre altele, legume comestibile ca roşiile, vinetele, ardeii, cartoful, dar şi tutunul sau mătrăguna, precum şi numeroase plante ornamentale. Studii anterioare au raportat că fumatul sau consumul de produse din tutun ar scădea riscul relativ de boală Parkinson, fără a putea confirma efectul protector al nicotinei sau al vreunui alt compus din tutun. Prin recentul studiu, consumul de legume din familia Solanaceae, care conţin doze mici de nicotină, este asociat cu un efect protector faţă de boala Parkinson. Este, desigur, nevoie de studii prospective, care să confirme aceste ipoteze.

Virozele şi inteligenţa

   Chiar dacă nu dispunem încă de un vaccin care să prevină infecţia cu virusul sinciţial respirator (RSV), numeroase eforturi de cercetare se îndreaptă în această direcţie. Infecţia cu RSV este ubicuitară şi se consideră că, practic, toţi copiii trec prin această infecţie până la vârsta de 3 ani, şi că mai mult de jumătate din sugari contractează infecţia încă din primul sezon de infecţie RSV din viaţă.
   Anticipând parcă un posibil vaccin anti-RSV aprobat pentru uz uman, Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America publică, în numărul de săptămâna aceasta, un interesant studiu2 – la rozătoare – privind o posibilă afectare a capacităţii de învăţare în urma infecţiei cu RSV. Cercetarea, efectuată de un grup chilian, a arătat, la şoareci şi la şobolani, cum infecţia nazală cu RSV se poate răspândi la nivelul sistemului nervos central, unde autorii au identificat ARN viral (la nivelul hipocampusului, al nucleului hipotalamic ventromedial şi în trunchiul cerebral). Mai mult, la 30 de zile după infecţia cu RSV, animalele au prezentat afectare cognitivă şi comportamentală, manifestată prin rezultate slabe la teste de învăţare şi memorie. Imunizarea animalelor cu o tulpină BCG care exprimă nucleoproteina RSV a avut ca efect absenţa afectării SNC, probând rolul protector al imunizării.
   Iată câteva argumente pentru a cerceta aceste efecte ale infecţiei RSV la copii. Căci de găsirea unui vaccin se ocupă oricum companiile farma.

Nu există protecţie „pe jumătate“

   Un articol3 publicat miercuri (8 mai) în JAMADermatology vine parcă să ilustreze riscurile unui lucru făcut doar pe jumătate. Grupul din Graz al profesorului Rainer Hofmann-Wellenhof (cunoscut cititorilor noştri şi prin interviul acordat în exclusivitate pentru Viaţa medicală, în numărul 50/2012) a realizat o cercetare interesantă: a verificat efectul protecţiei conferite de loţiunile pentru bronzat (factor de protecţie solară 6,2, filtru UV A şi B) aplicate doar pe jumătate din suprafaţa nevilor pigmentari (melanocitici). Nevii protejaţi doar pe jumătate au fost expuşi la radiaţia ultravioletă emisă de o lampă cu xenon, în trei doze individuale de eritem minim. Leziunile au fost excizate după şapte zile, dar s-au făcut măsurători dermatoscopice şi clinice în zilele 0, 3 şi 7. Şi aici vine observaţia interesantă: în ziua 7, deci înainte de a practica excizia nevilor, dermatoscopia a evidenţiat o creştere a globulelor de culoare maro-neagră, puncte maronii, văl alb-albastru, reţea atipică şi vascularizaţie crescută în ambele jumătăţi ale leziunii pigmentare cutanate, fără să existe vreo diferenţă statistic semnificativă între zonele protejate şi celelalte.

Dogme vs. dovezi

   Pe măsură ce ştiinţa progresează, tot mai multe dogme – împământenite în facultăţile de medicină şi preluate ca atare de toţi practicienii – se dărâmă şi se schimbă. Miercurea aceasta (8 mai) a fost rândul încă unui postulat să se dovedească fals. Un articol4 publicat în Science Translational Medicine schimbă ceea ce ştiam despre germenii care migrează din colon, pentru a coloniza tractul urinar. Astfel, presupunerea că odată migrată urinar, o tulpină de Escherichia coli şi-ar schimba caracteristicile şi şi-ar pierde capacitatea de a creşte în alt mediu (precum colonul) este acum contrazisă. Studiul citat a demonstrat nu doar că tulpinile din colon şi cele care cauzează infecţii urinare greu de tratat sunt identice, dar chiar că acestea evoluează în tandem, tulpina cea mai rezistentă (modificată în tractul urinar) colonizând ulterior tubul digestiv (în detrimentul generaţiei anterioare). Iată deci că adaptarea la un mediu nou nu se face, în acest caz, cu pierderea caracteristicilor care permit supravieţuirea şi proliferarea bacteriană într-un mediu complet diferit. Autorii atrag astfel atenţia asupra dificultăţii de eradicare a infecţiilor rezistente, în condiţiile în care tratamentul antibiotic nu este la fel de eficient asupra tuturor surselor de infecţie.

1. Searles Nielsen S, Franklin GM, Longstreth WT Jr, Swanson PD, Checkoway H. Nicotine from edible Solanaceae and risk of Parkinson disease. Ann Neurol. 2013 May 9

2. Espinoza JA, Bohmwald K, Céspedes PF, Gómez RS, Riquelme SA, Cortés CM, Valenzuela JA, Sandoval RA, Pancetti FC, Bueno SM, Riedel CA, Kalergis AM. Impaired learning resulting from RSV infection. Proc Natl Acad Sci USA. 2013 May 6

3. Massone C, Wolf P, Gringschl S, Soyer HP, Hofmann-Wellenhof R. Effects of a chemical sunscreen on UV-induced changes of different histological features in melanocytic nevi. JAMA Dermatol. 2013;149(5):1-2

4. Chen SL, Wu M, Henderson JP, Hooton TM, Hibbing ME, Hultgren SJ, Gordon JI. Genomic diversity and fitness of E. coli strains recovered from the intestinal and urinary tracts of women with recurrent urinary tract infection. Sci Transl Med. 2013 May 8;5(184): 184ra60

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.