Inimi
înnoite
Ipotezelor privind regenerarea cardiacă, în
care speranţele cercetătorilor se leagă de posibilele aplicaţii ale celulelor
stem şi, mai nou, de un potenţial rol al telocitelor, li s-a adăugat o alta,
prezentată într-un articol1 publicat în numărul de ieri al revistei
britanice Nature. Este vorba, mai
exact, de obţinerea unei proliferări a cardiomiocitelor prin blocarea acţiunii
proteinei Meis1 la şoareci. Autorii au putut demonstra că ştergerea factorului
de transcripţie Meis1 în cordul adult a fost suficientă pentru reactivarea
proliferării cardiomiocitelor (într-un model de infarct miocardic), fără vreun
impact negativ asupra funcţiei cardiace. În acelaşi timp, supraexpresia Meis1
în cardiomiocite a scăzut proliferarea neonatală miocitară (fiziologică în
primele şapte zile de viaţă, la şoareci), inhibând regenerarea cordului
neonatal.
Conştienţa
precoce a sugarilor
Numărul de astăzi (19 aprilie) al revistei Science publică un interesant studiu2 privind apariţia conştienţei la copilul mic.
Mai exact, utilizând un model electrofiziologic al conştienţei vizuale a
adultului (de răspuns cortical neliniar la vederea unor imagini pentru câteva
momente), cercetători din Franţa şi Danemarca au studiat existenţa acestuia la
sugar. Deşi răspunsul a fost pozitiv la toate grupele de vârstă studiate – 5,
12, respectiv 15 luni –, odată cu avansarea în vârstă s-a observat o reducere a
timpului de răspuns (de la 900 ms la 5 luni la 750 ms la sugarii mai mari de 1
an; la adult, timpul mediu de răspuns este de 300 ms). Concluziile care se pot
desprinde din acest raport sunt că ar exista un nivel de procesare conştientă a
mediului înconjurător la sugari, încă de la vârsta de 5 luni. Mai mult, acest
marker al percepţiei conştiente ar putea fi utilizat la evaluarea persoanelor
cu conştienţa alterată (comă, sindrom locked-in etc.). În plus, aprofundarea
studiilor la sugar ar putea aduce informaţii valoroase şi asupra percepţiei
durerii şi rolului anesteziei la această vârstă.
Surditatea
adaptativă
Deloc intuitiv, se pare că pierderea pe
termen scurt a auzului după o expunere de durată la zgomote puternice nu ar fi
expresia lezării auzului, ci a răspunsului adaptativ. Aceasta este concluzia
unui foarte recent studiu3 publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of
America. Pierderea reversibilă a auzului ar fi, deci, un mecanism
fiziologic compensator, care ar permite funcţionarea cohleei şi în condiţiile
expunerii la un stres auditiv semnificativ. Studiul, desfăşurat pe şoareci, a
comparat răspunsul la expunerea la niveluri ridicate de zgomot: în mod normal,
odată cu creşterea nivelului sonor, celulele de la nivelul cohleei eliberează
ATP, care se leagă la receptorii cohleari P2X2, ducând la scăderea (temporară şi
reversibilă) a sensibilităţii auditive; animalele la care a fost eliminată gena
P2RX2 nu au prezentat vreo scădere a sensibilităţii auditive, după expunerea la
niveluri ridicate de zgomot, însă au fost mult mai vulnerabili la pierderea
definitivă a auzului, consecutiv expunerii la zgomot. Putem deci să răsuflăm uşuraţi
dacă nu prea mai auzim după un concert rock, căci auzul ne va reveni curând.
Surditatea definitivă pare să fie cauzată însă de expunerea cronică la niveluri
ridicate de poluare sonoră.
Ciocolata,
modulator al inflamaţiei
Ce legătură ar putea fi între consumul de
ciocolată şi acnee? Una importantă, cred autorii unui studiu4 publicat în revista Cytokine. Mai exact, un grup condus de profesorul Mihai G. Netea
(absolvent al UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, în prezent universitar la
Nijmegen, în Olanda) şi-a propus să cerceteze mecanismul prin care ciocolata ar
putea influenţa acneea, plecând de la sugestiile din unele studii
epidemiologice, cum că severitatea coşurilor ar fi crescută de consumul
ciocolatei. Autorii demonstrează că, deşi nu există o legătură directă,
consumul de ciocolată stimulează producerea de IL-1b şi IL-10 de către monocite
în prezenţa tulpinilor de Propionibacterium
acne şi Staphylococcus aureus, în
vreme ce producţia de IL-22 (de către limfocitele Th17) a fost inhibată de
ciocolată.
Filmul
atomic
O echipă complexă de cercetători din Canada, Germania, Japonia şi China publică, în cel mai recent număr al revistei Nature, o descriere5 a unei tehnici care ar putea permite filmarea atomilor în mişcare şi urmărirea schimbărilor fazice ale sistemelor organice. Noua metodă evită inconveniente majore ale altor tehnici (precum laserul, care poate „arde“ obiectul de studiu înainte de obţinerea imaginilor utile) prin utilizarea unor pulsuri de electroni extrem de strălucitoare, pentru a genera date de foarte bună calitate, înainte de degradarea probelor. Metoda – difracţia electronică la femtosecundă – combină rezoluţia temporală la nivelul sutelor de femtosecunde (10–15 s) cu informaţia structurală de nivel atomic. Aplicaţiile potenţiale sunt numeroase, cu precădere în descrierea şi studiul sistemelor chimice şi biologice cu o dinamică rapidă.
1. Mahmoud AI, Kocabas F, Muralidhar SA, Kimura W, Koura AS, Thet S, Porrello ER, Sadek HA. Meis1 regulates postnatal cardiomyocyte cell cycle arrest. Nature. 18 April 2013
2. Kouider S, Stahlhut C, Gelskov SV, Barbosa LS, Dutat M, de Gardelle V, Christophe A, Dehaene S, Dehaene-Lambertz G. A neural marker of perceptual consciousness in infants. Science. 2013 Apr 19;340:376-80
3. Housley GD, Morton-Jones R, Vlajkovic SM, Telang RS, Paramananthasivam V, Tadros SF, Wong ACY, Froud KF, Cederholm JME, Sivakumaran Y, Snguanwongchai P, Khakh BS, Cockayne DA, Thorne PR, Ryan AF. ATP-gated ion channels mediate adaptation to elevated sound levels. Proc Natl Acad Sci USA. 2013 Apr 16
4. Netea SA, Janssen SA, Jaeger M, Jansen T, Jacobs L, Miller-Tomaszewska G, Plantinga TS, Netea MG, Joosten LA. Chocolate consumption modulates cytokine production in healthy individuals. Cytokine. 2013 Apr;62(1):40-3
5. Gao M, Lu C, Jean-Ruel H, Liu LC, Marx A, Onda K, Koshihara S, Nakano Y, Shao X, Hiramatsu T, Saito G, Yamochi H, Cooney RR, Moriena G, Sciaini G, Miller RJD. Mapping molecular motions leading to charge delocalization with ultrabright electrons. Nature. 18 April 2013
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe