Newsflash

Noutăți în cercetare

de Dr. Aurel F. MARIN - sept. 5 2016
Noutăți în cercetare

Experți cu multe interese

 

    A curs multă apă pe Dâmbovița până ca discuția despre conflictele de interese să ajungă (într-un final) și la Ministerul Sănătății. Abia la finalul lui 2014, un ordin de ministru definea drept conflict de interese sau incompatibilitate situațiile în care membrii comisiilor consultative ale MS câștigă bani din efectuarea de studii clinice sau acțiuni care stimulează prescrierea sau consumul anumitor medicamente, dacă sunt sponsorizați direct sau finanțați (direct sau indirect) de industria farmaceutică pentru a participa la conferințe și congrese ori dacă primesc cadouri sau consiliază producătorii și distribuitorii de medicamente. Scurt și cuprinzător. Urmarea? Un val de demisii ale membrilor comisiilor consultative. Miza era, evident, una financiară, deoarece comisiile de specialitate ale MS au ca rol principal elaborarea de protocoale terapeutice, care includ, desigur, medicamente compensate. Tot ele decid și dacă gravitatea unei patologii justifică plasarea terapiei în categoria de compensare 100% sau 50%. După „scuturarea“ comisiilor de la minister, unele au fost completate cu medici tineri și care nu se încadrează în profilul de „personalități ale lumii medicale” (cum prevede legislația) și care mai sunt și subordonați universitar sau administrativ tocmai celor care s-au văzut nevoiți să își dea demisia din cauza conflictelor de interese. Cu alte cuvinte, legea este necesară, dar nu și suficientă pentru a rezolva problemele.
    Iar cea mai bună dovadă că problemele nu sunt deloc ușor de rezolvat vine din SUA, unde conflictele de interese sunt ușor de reperat dată fiind transparența maximă a finanțărilor, impusă de autorități și acceptată de companiile farma. Un studiu1 publicat ieri (25 august) în JAMA Oncology a analizat existența unor conflicte de interese la autorii ghidurilor redactate în 2014 de rețeaua națională de cancer (National Comprehensive Cancer Network – NCCN) pentru cancerele pulmonar, de sân, de prostată și, respectiv, colorectal. Plățile făcute de industrie către medici au fost raportate în cadrul programului Open Payments, utilizat de Medicare și Medicaid.
    Pentru o țară ca România, în care comisiile MS au fost bulversate de prevederile privind conflictul de interese, rezultatele din studiul american nu sunt o surpriză. Din 125 de autori, 108 (adică 86%) au avut de raportat cel puțin un conflict de interese. În medie, fiecare autor a primit peste zece mii de dolari (0–106.859) în plăți generale, care includ consultanță, masă, cazare. Aceste sume sunt însă bani de buzunar comparativ cu sumele primite, în medie, de fiecare autor pentru cercetare: 236.066 de dolari (între zero și 2.756.713), sume care au inclus și finanțarea din cadrul studiilor clinice. Mai mult, opt din cei 125 de autori de ghiduri au încălcat chiar și regulamentele NCCN privind limita finanțărilor primite de la companiile farma sub formă de plăți generale (cel mult 50.000 de dolari în total sau maximum 20.000 de dolari de la o singură companie).
    TotJAMA Oncology publică și o altă analiză2 a conflictelor de interese, dar dintr-o altă perspectivă. Mai exact, autorii au analizat modul în care au fost prezentate conflictele de interese în cadrul congreselor organizate de Societatea americană de oncologie clinică (ASCO). În 2015, spre deosebire de 2014, autorilor li s-a cerut să specifice toate potențialele conflicte de interese, nu doar pe cele considerate de ei relevante. Urmarea a fost că, de la aproximativ jumătate (124 din 242, adică 51,2%) în 2014, proporția a sărit la 69,9% (151 din 216) în 2015, în același timp în care numărul mediu de conflicte de interese s-a triplat de la un an la altul (1 vs. 3). Chiar mai interesant, perioada în care pagina cu conflictele de interese a fost vizibilă, în timpul prezentării, a scăzut de la șase la cinci secunde, și asta în condițiile în care numărul mediu de cuvinte de pe pagina în cauză a crescut de la șapte la 13. Șansa de a citi și înțelege potențialele conflicte de interese? Aproape de zero.
    Un comentariu3 pe marginea celor două analize, sugestiv intitulat „Niciun conflict, niciun interes”, vede ca priorități definirea unor reguli de management și punere în practică a conflictelor de interese, reguli care să fie accesibile și transparente. Dar, pentru a defini astfel de reguli, este nevoie de dovezi. Unele conflicte de interese ar putea cântări mai greu decât altele în economia activității medicale, dar este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege consecințele lor și pentru a decide asupra managementului optim al acestor situații.

 

Otoscop cu infraroșii

 

    Otoscopul este unul din instrumentele esențiale pentru medicul orelist și, în unele cazuri, pentru pediatru, dar lumina puternică nu pătrunde decât superficial în țesuturi, unde se dispersează. Radiația infraroșie cu unde scurte (SWIR, cu lungimea de 1–2 μm), aflată în continuarea spectrului vizibil, i-ar putea ajuta însă pe medici prin înlocuirea luminii vizibile utilizate de otoscop. Un studiu4 apărut săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America(pe scurt, PNAS) prezintă nu doar principiul pe baza căruia ar putea fi vizualizate cu un otoscop special elementele anatomice din urechea medie, ci chiar rezultatele obținute cu un prototip realizat pe baza unor tehnologii noi, care au făcut mult mai accesibilă detectarea undelor din spectrul infraroșu. Astfel, penetrarea mai profundă a SWIR la nivelul urechii medii permite vizualizarea lanțului osicular, a promontoriului, a nișei rotunde și a nervului coarda timpanului (fig. 1).
Fig. 1 – Schema urechii medii (A) și comparație între examenul cu lumină vizibilă (B) și cel cu infraroșii (C) la un adult sănătos. La examenul cu lumină vizibilă, toate structurile anatomice cu excepția ciocanului nu sunt vizibile din cauza membranei timpanice. Cu otoscopul SWIR, sunt clar identificate coarda timpanului (ct), ciocanul (m), nicovala (i), scărița (s), tendonul scăriței (st), promontoriul cohlear (p) și nișa rotundă (rw)
© Carr JA et al.
 
În plus, metoda descrisă de americani ar permite mult mai ușor detectarea fluidului din urechea medie (pe baza căreia se pune diagnosticul de otită medie, pentru care se recomandă tratament cu antibiotice), întrucât acest fluid absoarbe puternic lumina cu lungime de undă de 1,4–1,55 μm.
    Avantajul dispozitivului cu infraroșii este că ar fi foarte ușor de translat în practica clinică, întrucât funcționează la fel ca un otoscop convențional (fig. 2).
Fig. 2 – Schemă și imagine a otoscopului SWIR. Dispozitivul măsoară 20 x 17 x 5 cm și cântărește 500 g
© Carr JA et al.

 

Terapii ultrasonice

 

    Terapiile disponibile pentru tremorul esențial care nu răspunde la tratamentul medicamentos (talamotomia cu radiofrecvență sau stimularea cerebrală profundă) sunt invazive și adesea refuzate de pacienți din acest motiv. Aceasta este și rațiunea pentru care un studiu clinic și-a propus să compare o metodă mai ușor de acceptat de către pacienți, talamotomia cu ultrasunete, cu o procedură fără efect, pentru a vedea în ce măsură ar putea oferi pacienților cu tremor esențial o nouă opțiune terapeutică. Rezultatele5 au fost publicate ieri (25 august) în prestigiosul New England Journal of Medicine. Scorul de tremor al mâinilor s-a îmbunătățit la trei luni, de la 18,1 la 9,6 în grupul pacienților tratați cu ultrasunete, în vreme ce, la pacienții care au primit procedura de control, nu s-a înregistrat vreun progres (de la 16 la 15,8 puncte). Între cele două grupuri a fost o diferență de 8,3 puncte, iar schimbarea s-a păstrat și la 12 luni (7,2 puncte). Metoda este încă rudimentară, dacă luăm în calcul că, la pacienții la care s-a practicat talamotomia, s-au înregistrat efecte adverse în proporții mari: 36% tulburări de echilibru și 38% parestezii și amorțeli (care s-au diminuat odată cu trecerea lunilor, dar nu în totalitate).
    Editorialul6 din NEJMcare comentează rezultatele studiului evidențiază o serie de probleme. Întâi, procedura în sine este o talamotomie, deci una care produce o leziune cerebrală definitivă. Spre deosebire de aceasta, stimularea cerebrală profundă permite reglaje și ajustări ale stimulării, pentru a maximiza beneficiul terapeutic. Apoi, procedura ultrasonografică depinde de câteva variabile individuale, dintre care grosimea craniului pare să fie principala limitare. În fine, dar deloc de neglijat, procedura induce deficite senzoriale permanente (14% parestezii și amorțeli la 12 luni). Avantajul major este însă faptul că ar putea fi preferată de pacienții cu tremor esențial care refuză trepanațiile presupuse de celelalte opțiuni terapeutice. Ar fi însă interesantă, crede autorul comentariului, o comparație directă între metoda cu ultrasunete și stimularea cerebrală profundă.
 

Notă autor:

1. Mitchell AP et al. Financial relationships With industry among National Comprehensive Cancer Network guideline authors. JAMA Oncol. 2016 Aug 25

2. Boothby A et al. Effect of the American Society of Clinical Oncology’s conflict of interest policy on information overload. JAMA Oncol. 2016 Aug 25

3. Nipp RD, Moy B. No conflict, no interest. JAMA Oncol. 2016 Aug 25

4. Carr JA et al. Using the shortwave infrared to image middle ear pathologies. Proc Natl Acad Sci U S A. 2016 Aug 22

5. Elias WJ et al. A randomized trial of focused ultrasound thalamotomy for essential tremor. N Engl J Med. 2016 Aug 25;375(8):730-9

6. Louis ED. Treatment of medically refractory essential tremor. N Engl J Med. 2016 Aug 25;375(8):792-3

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe