Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 2 octombrie 2015

Publicitate pro și contra sănătății

 

     Cele mai eficiente campanii publicitare se traduc imediat în creșteri semnificative ale vânzărilor, consolidarea mărcii și impunerea produsului în mentalul colectiv. Comportamentul uman este modificabil prin mesajele și imaginile transmise de mass-media, indiferent de consecințele pe termen lung. Acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care reclamele la țigări au fost inițial contracarate cu reclame antifumat, la finele anilor ʼ60, în SUA, pentru ca, zeci de ani mai târziu, publicitatea la produsele din tutun să fie interzisă cu totul – mișcare adoptată, într-o fază ulterioară, până și de țara noastră.
     Dacă impactul mesajelor vehiculate de mass-media este atât de puternic, atunci și responsabilii de politici de sănătate publică ar trebui să comunice pe această cale, se scrie într-un foarte interesant articol1 de perspectivă publicat lunea aceasta în JAMA Internal Medicine. Autor este Thomas Farley, fost conducător al Departamentului de sănătate al orașului New York, cel care, începând cu 2006, a condus o campanie prin care a interzis publicitatea la băuturile îndulcite (toate cu excepția sucurilor 100% naturale și a laptelui), a interzis aceste răcoritoare în instituțiile publice și a limitat mărimea porțiilor de răcoritoare în restaurante la 470 de mililitri. Programul a reușit, în perioada 2007–2013, reducerea cu mai mult de o treime a numărului de adulți newyorkezi care consumă zilnic cel puțin o porție de băuturi îndulcite.
     În articolul citat, Farley face câteva calcule sumare privind cost-eficiența comunicării prin intermediul unor reclame tv în comparație cu o consultație la medic, observând că prima ar costa de trei sute de ori mai puțin (pe persoană). Din datele existente, campaniile de renunțare la fumat au avut o cost-eficiență importantă în comparație cu programele de consiliere și medicație specializate. Publicitatea sanogenă are însă câteva limitări importante, care pot fi depășite, de pildă, prin dublarea cu măsuri de sănătate publică – iar exemplul dat de metropola americană este sugestiv în această direcție. „Mesajele din mass-media nu vor pune niciodată diagnostice, nu vor trata boli și nici nu vor ușura suferința muribunzilor“, precizează autorul, dar „ele pot preveni boli și pot salva numeroase vieți prin comunicarea unor noțiuni simple, pe care aproape fiecare pacient are nevoie să le audă“.
     Mesajul este întărit printr-o notă2 editorială semnată de Rachel J. Stern, care vine cu exemple ale modului în care campaniile publicitare au fost utilizate de industrie pentru subminarea sănătății publice. În anii ʼ90, Philip Morris a desfășurat o campanie prin care încuraja părinții să „discute cu copiii despre utilizarea produselor din tutun“, iar rezultatul a constat în creșterea proporției de tineri interesați să se apuce de fumat. Cu metode similare a acționat și compania Coca-Cola, care a finanțat o serie de cercetări care să promoveze exercițiile fizice, în același timp deturnând atenția de la importanța reducerii aportului caloric. De altfel, aceasta pare a fi o practică globală a celui mai mare producător de băuturi cu adaos de zahăr, după cum o demonstrează și ancheta pe care o publicăm în pagina alăturată, privind asocierea companiei cu o competiție sportivă pentru adolescenți. Soluția, după cum crede Stern, ar fi nu doar implicarea agențiilor guvernamentale în difuzarea de publicitate pro sănătate, ci și dezvoltarea de astfel de campanii de către organizațiile nonguvernamentale.

 

Fiecare cu norișorul lui

 

     Sunt multe trăsăturile care ne caracterizează, ne fac unici, diferiți de toți ceilalți oameni de pe lumea asta. Ne place să ne lăudăm cu inteligența și cu personalitatea noastră, dar alții ne deosebesc după aspectul fizic, după trăsăturile feței, poliția ne clasifică dactiloscopic, după urmele pe care degetele noastre le lasă pe suprafețe, iar firmele de securitate au dezvoltat dispozitive care utilizează amprentă vocală sau identificare după modelul irisului. Iată că lista tocmai a devenit mai lungă, după ce un grup american din Eugene (Oregon) a publicat3, marțea aceasta (22 septembrie), în PeerJ, rezultatele unui studiu care arată nu doar că fiecare om emite un norișor microbian, ci și că acest norișor este specific fiecărei persoane (v. figura).
 
     Oamenii emit până la 106 particule biologice în fiecare oră, iar acestea pot fi analizate genetic pentru a caracteriza o „amprentă microbiană“ specifică. Și mai interesant este că, deși fiecare persoană emite un astfel de „norișor“ bacterian, el își modifică radical componența în absența persoanei care l-a emis (cu alte cuvinte, amprenta genetică microbiană diferă dacă persoana ocupă sau nu spațiul în care se analizează particulele biologice emise).
     Dincolo de unicitate și de implicațiile legate de sisteme de securitate și, într-un orizont îndepărtat, poate chiar de diagnostic, studiul confirmă, de fapt, un adevăr deja cunoscut: trăim într-o lume a bacteriilor, în care suntem vehicule a căror evoluție este puternic influențată de conținutul microbian transportat...

1. Farley TA. Mass diseases, mass exposures, and mass media. JAMA Intern Med. 2015 Sep 21:1-2

2. Stern RJ. Mass media campaigns to prevent chronic disease-a powerful but underused tool. JAMA Intern Med. 2015 Sep 21:1

3. Meadow JF et al. Humans differ in their personal microbial cloud. PeerJ. 2015 Sep 22;3:e1258

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.