Suntem încă departe de a înțelege complet felul în care
microbiota intestinală intervine nu doar în menținerea echilibrului metabolic,
ci și în numeroase alte procese și fenomene fiziologice, precum imunitatea,
creșterea și dezvoltarea ori chiar apariția unor afecțiuni. Știm însă că
intervențiile asupra bacteriilor care colonizează intestinul pot avea efecte
importante pe termen lung, cum ar fi, de pildă, apariția obezității sau a unor
afecțiuni (auto)imune la copiii care au primit precoce antibiotice cu spectru
larg. De altfel, numeroase eforturi de cercetare vizează posibilitatea de a
influența compoziția florei intestinale prin alimentele consumate (pre- sau
probiotice), dar aici lucrurile sunt încă în ceață, lipsind dovezile ferme.
Dovedit este un alt lucru: operațiile chirurgicale bariatrice, așa‑numitele
„operații de slăbit“, sunt printre cele mai eficiente intervenții, având ca
efect nu doar modificarea configurației tubului digestiv, ci și schimbarea componenței
florei intestinale; aceasta, la rândul său, se transformă în factor terapeutic
la pacienții obezi, putând duce la dispariția diabetului zaharat tip 2 și chiar
a hipertensiunii.
Bypassul gastric Roux în Y și gastroplastia verticală cu bandare produc modificări de lungă durată ale microbiomului intestinal, care modulează metabolismul și depunerile de țesut gras
Ce nu se știa încă, dată fiind noutatea relativă a observațiilor
privind schimbarea microbiotei intestinale după chirurgia bariatrică, era cât
timp se menține schimbarea respectivă. Un studiu1 publicat marți (4
august) în Cell Metabolism de un grup suedez furnizează date în acest
sens. Astfel, investigând 14 femei care au suferit intervenții bariatrice
(șapte cu bypass gastric Roux în Y, șapte cu gastroplastie verticală cu
bandare) după 9,4 ani (în medie) de la chirurgie și comparând flora acestora cu
cea a unui grup de șapte femei obeze care nu au suferit vreo intervenție,
cercetătorii au observat că ambele proceduri au indus modificări asemănătoare
și de lungă durată ale microbiomului intestinal, independent de indicele de
masă corporală al pacientelor, corelate cu nivelurile circulatorii și fecale
ale metaboliților. Studiul a fost dublat de un experiment pe șoareci:
colonizarea animalelor cu bacterii fecale de la paciente a arătat că microbiota
provenită de la pacientele operate a scăzut formarea depozitelor adipoase.
Nu doar cele două proceduri bariatrice deja amintite au efecte
pe termen lung, ci și gastrectomia longitudinală laparoscopică, ale cărei
rezultate la distanță au fost investigate într-un studiu2 publicat
miercuri (5 august) de un grup israelian în JAMA Surgery. Aceștia au
urmărit o cohortă de 443 de pacienți operați în perioada 2006–2013. Din
aceștia, pentru 241 au fost disponibile date la un an, pentru 128 la trei ani
și pentru 39 la cinci ani. În aceste trei grupuri, pierderea excesului ponderal
s-a produs la 76,8%, 69,7% respectiv 56,1% din pacienți. Remisia completă a
diabetului s-a înregistrat în 50,7%, 38,2% respectiv 20% din cazuri, iar
hipertensiunea era în continuare în remisie la 46,3%, 48% respectiv 45,5% din
pacienți. Interesant este că, deși procedura cercetată a indus o scădere
ponderală importantă și o ameliorare semnificativă a comorbidităților, nu a
existat nicio corelație cu proporția în care s-a produs scăderea în greutate.
În schimb, cu trecerea anilor, s-a înregistrat o tendință semnificativă de
recreștere în greutate și de reapariție a comorbidităților.
Un editorial3 care comentează rezultatele studiului
din JAMA Surgery atrage atenția asupra dimensiunilor reduse ale lotului
(doar 56 de pacienți la cinci ani), care nu ar permite tragerea unor concluzii
ferme privind efectul pe termen lung al procedurii laparoscopice. Desigur, și
studiul din Cell Metabolism păcătuiește în același fel, prin eșantionul
foarte redus numeric. Datele comunicate vor trebui confirmate prin studii
prospective, eventual prin analize sistematice și metaanalize care să includă
date din mai multe centre, adunate de la pacienți urmăriți timp de cel puțin un
deceniu, în cadrul unor trialuri clinice randomizate și controlate.
Contracepție
protectoare
Un studiu4 publicat miercuri (5 august) în Lancet
Oncology și-a propus să cerceteze influența administrării de contraceptive
orale asupra incidenței cancerului de endometru, cunoscându-se efectul benefic
al medicamentelor, fără însă ca el să fie cuantificat. Astfel, utilizând
loturile realizate în cadrul a nu mai puțin de 36 de studii epidemiologice, un
grup de lucru britanic (cu colaboratori din întreaga lume) a comparat datele de
la 27.276 de femei cu cancer de endometru cu cele obținute de la un lot de
control (fără cancer de endometru) cuprinzând 115.743 de femei.
Analiza statistică a indicat că 35% din femeile cu cancer și 39% din cele
din grupul de control utilizaseră contraceptive orale, pentru o durată medie de
trei, respectiv 4,4 ani. Cu cât administrarea medicamentelor s-a făcut o
perioadă mai îndelungată, cu atât a fost mai mare reducerea riscului de cancer
de endometru, iar fiecare cinci ani de utilizare au adus o scădere cu 76% a
riscului. Interesant este că efectul protector a fost unul de durată,
persistând până la treizeci de ani de la întreruperea contraceptivelor.
Estimările studiului arată că, în țările dezvoltate, administrarea
contraceptivelor orale timp de zece ani ar putea reduce riscul absolut de
cancer de endometru înainte de vârsta de 75 de ani de la 2,3 la 1,3 din o sută
de femei.
Notă autor:
1. Tremaroli V et al. Roux-en-Y gastric bypass and vertical banded gastroplasty induce long-term changes on the human gut microbiome contributing to fat mass regulation. Cell Metab. 2015 Aug 4
2. Golomb I et al. Long-term metabolic effects of laparoscopic sleeve gastrectomy. JAMA Surg.
2015 Aug 5
3. Courcoulas AP. No rush to judgment for bariatric surgery. JAMA Surg. 2015 Aug 5
4. Collaborative Group on Epidemiological Studies on Endometrial Cancer. Endometrial cancer and oral contraceptives: an individual participant meta-analysis of 27 276 women with endometrial cancer from 36 epidemiological studies. Lancet Oncol. 2015 Aug 5
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
