Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 14 august 2015

Necunoscutele chirurgiei bariatrice

 

     Suntem încă departe de a înțelege complet felul în care microbiota intestinală intervine nu doar în menținerea echilibrului metabolic, ci și în numeroase alte procese și fenomene fiziologice, precum imunitatea, creșterea și dezvoltarea ori chiar apariția unor afecțiuni. Știm însă că intervențiile asupra bacteriilor care colonizează intestinul pot avea efecte importante pe termen lung, cum ar fi, de pildă, apariția obezității sau a unor afecțiuni (auto)imune la copiii care au primit precoce antibiotice cu spectru larg. De altfel, numeroase eforturi de cercetare vizează posibilitatea de a influența compoziția florei intestinale prin alimentele consumate (pre- sau probiotice), dar aici lucrurile sunt încă în ceață, lipsind dovezile ferme. Dovedit este un alt lucru: operațiile chirurgicale bariatrice, așa‑numitele „ope­ra­ții de slăbit“, sunt printre cele mai eficiente intervenții, având ca efect nu doar modificarea configurației tubului digestiv, ci și schimbarea componenței florei intestinale; aceasta, la rândul său, se transformă în factor terapeutic la pacienții obezi, putând duce la dispariția diabetului zaharat tip 2 și chiar a hipertensiunii.
Bypassul gastric Roux în Y și gastroplastia verticală cu bandare produc modificări de lungă durată ale microbiomului intestinal, care modulează metabolismul și depunerile de țesut gras
 
     Ce nu se știa încă, dată fiind noutatea relativă a observațiilor privind schimbarea microbiotei intestinale după chirurgia bariatrică, era cât timp se menține schimbarea respectivă. Un studiu1 publicat marți (4 august) în Cell Metabolism de un grup suedez furnizează date în acest sens. Astfel, investigând 14 femei care au suferit intervenții bariatrice (șapte cu bypass gastric Roux în Y, șapte cu gastroplastie verticală cu bandare) după 9,4 ani (în medie) de la chirurgie și comparând flora acestora cu cea a unui grup de șapte femei obeze care nu au suferit vreo intervenție, cercetătorii au observat că ambele proceduri au indus modificări asemănătoare și de lungă durată ale microbiomului intestinal, independent de indicele de masă corporală al pacientelor, corelate cu nivelurile circulatorii și fecale ale metaboliților. Studiul a fost dublat de un experiment pe șoareci: colonizarea animalelor cu bacterii fecale de la paciente a arătat că microbiota provenită de la pacientele operate a scăzut formarea depozitelor adipoase.
     Nu doar cele două proceduri bariatrice deja amintite au efecte pe termen lung, ci și gastrectomia longitudinală laparoscopică, ale cărei rezultate la distanță au fost investigate într-un studiu2 publicat miercuri (5 august) de un grup israelian în JAMA Surgery. Aceștia au urmărit o cohortă de 443 de pacienți operați în perioada 2006–2013. Din aceștia, pentru 241 au fost disponibile date la un an, pentru 128 la trei ani și pentru 39 la cinci ani. În aceste trei grupuri, pierderea excesului ponderal s-a produs la 76,8%, 69,7% respectiv 56,1% din pacienți. Remisia completă a diabetului s-a înregistrat în 50,7%, 38,2% respectiv 20% din cazuri, iar hipertensiunea era în continuare în remisie la 46,3%, 48% respectiv 45,5% din pacienți. Interesant este că, deși procedura cercetată a indus o scădere ponderală importantă și o ameliorare semnificativă a comorbidităților, nu a existat nicio corelație cu proporția în care s-a produs scăderea în greutate. În schimb, cu trecerea anilor, s-a înregistrat o tendință semnificativă de recreștere în greutate și de reapariție a comorbidităților.
     Un editorial3 care comentează rezultatele studiului din JAMA Surgery atrage atenția asupra dimensiunilor reduse ale lotului (doar 56 de pacienți la cinci ani), care nu ar permite tragerea unor concluzii ferme privind efectul pe termen lung al procedurii laparoscopice. Desigur, și studiul din Cell Metabolism păcătuiește în același fel, prin eșantionul foarte redus numeric. Datele comunicate vor trebui confirmate prin studii prospective, eventual prin analize sistematice și metaanalize care să includă date din mai multe centre, adunate de la pacienți urmăriți timp de cel puțin un deceniu, în cadrul unor trialuri clinice randomizate și controlate.

 

Contracepție protectoare

 

 Un studiu4 publicat miercuri (5 august) în Lancet Oncology și-a propus să cerceteze influența administrării de contraceptive orale asupra incidenței cancerului de endometru, cunoscându-se efectul benefic al medicamentelor, fără însă ca el să fie cuantificat. Astfel, utilizând loturile realizate în cadrul a nu mai puțin de 36 de studii epidemiologice, un grup de lucru britanic (cu colaboratori din întreaga lume) a comparat datele de la 27.276 de femei cu cancer de endometru cu cele obținute de la un lot de control (fără cancer de endometru) cuprinzând 115.743 de femei.
Analiza statistică a indicat că 35% din femeile cu cancer și 39% din cele din grupul de control utilizaseră contraceptive orale, pentru o durată medie de trei, respectiv 4,4 ani. Cu cât administrarea medicamentelor s-a făcut o perioadă mai înde­lungată, cu atât a fost mai mare reducerea riscului de cancer de endometru, iar fiecare cinci ani de utilizare au adus o scădere cu 76% a riscului. Interesant este că efectul protector a fost unul de durată, persistând până la treizeci de ani de la întreruperea contraceptivelor.
Estimările studiului arată că, în țările dezvoltate, administrarea contraceptivelor orale timp de zece ani ar putea reduce riscul absolut de cancer de endometru înainte de vârsta de 75 de ani de la 2,3 la 1,3 din o sută de femei.
1. Tremaroli V et al. Roux-en-Y gastric bypass and vertical banded gastroplasty induce long-term changes on the human gut microbiome contributing to fat mass regulation. Cell Metab. 2015 Aug 4

2. Golomb I et al. Long-term metabolic effects of laparoscopic sleeve gastrectomy. JAMA Surg.
2015 Aug 5

3. Courcoulas AP. No rush to judgment for bariatric surgery. JAMA Surg. 2015 Aug 5

4. Collaborative Group on Epidemiological Studies on Endometrial Cancer. Endometrial cancer and oral contraceptives: an individual participant meta-analysis of 27 276 women with endometrial cancer from 36 epidemiological studies. Lancet Oncol. 2015 Aug 5

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.